Missing image: missing.bmp  HNSKY versiunea II          Versiune: 2003, 2 martie

Introducere

Operarea programului
Fisiere necesare si optionale
Versiuni în altă limbă
Mouse, tastatură si bara de unelte
Căutarea obiectelor
Mod de vizualizare
Tipărire
Culori, mărimea caracterelor
Ora sistemului, ora locală si locatia geografică
Salvarea si încărcarea configuratiei
Miră si ramă de măsurare, marcatoarele obiectelor găsite
Imagini Deepsky din DSS si altele
Eclipsele de Soare si de Lună
Satelitii planetelor
Elemente orbitale ale cometelor si asteroizilor
Control extern, ASCOM, DDE
Unităti utilizate în program
Configuratia stelelor, deepsky, cometelor, asteroizilor si baze de date suplimentare
Acuratetea programului
Credite
Istoricul si viitorul acestui program

Informatii astronomice generale
Câmpul vizual si magnitudinea limită a telescoapelor
Abrevieri utilizate pentru descrierea vizuală a obiectelor deepsky
Efemeridele sau timpul dinamic
Prescurtările si pozitia constelatiilor
Date despre planete si sateliti din sistemul solar
Sistemul Bayer de denumire a stelelor din constelatii cu litere grecesti
Glosar, termeni tehnici si prescurtări
Paginile Web ale programului HNSKY, ADC si CDS



Introducere 

Programul Hallo northern sky reprezintă grafic cerul noptii la orice oră sau locatie. De asemenea, afisează toate stelele până la magnitudinea 12 (Tycho-2  2.5 milioane stele) si 25500 SAC obiecte deep sky. Arată toate planetele, Luna, Soarele, satelitii lui Marte, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun, fazele Lunii si ale planetelor interioare, eclipsele de Soare si de Lună, inelele lui Saturn, asteroizii si de asemenea cometele. HNSKY are abilitatea de a utiliza GSC sau "Guide Star Catalog" si/sau USNO SA1.0 / A2.0/SA2.0 baze de date stelare, pe suport CD-ROM, cu magnitudini limită de 15 sau mai mari.

Intentia acestui program este să vă familiarizeze cu cerul nocturn si să vă pună la dispozitie o hartă pentru o noapte petrecută cu telescopul dumneavoastră. Pentru a vă putea fi de un real ajutor, toate obiectele deepsky sunt reprezentate la scară si orientate cât se poate de corect, acolo unde există date în acest sens.  Acest program este gratuit. Vă rog să îl distribuiti si să va bucurati de el. De asemenea mi-ar face plăcere să stiu dacă v-a plăcut. Comentariile dumneavoastră vor fi întotdeauna foarte binevenite. Acest program rămâne © Han Kleijn iar folosirea sa în scopuri comerciale este interzisă. Va rog să  îl distribuiti doar cu fisierele originale.   Aici găsiti cea mai nouă versiune HNSKY: http://www.hnsky.org/software.htm 

Alte pagini web

Înapoi la index


Fisierele programului. Versiunea Win 95

Acest program poate fi utilizat sub Win95/98/NT si Win 3.1.

Versiunea 2 sau peste: Această versiune functionează în Windows 95, 98 sau Windows NT. Pentru functionarea programului sunt necesare următoarele fisiere:

HNSKY.EXE    Fisierul principal al  programului
HNSKY.HLP    Fisierul ajutor în care vă aflati acum
SAO_HSKY.DAT Bază de date stelară, SAO stelele până la magnitudinea 8.0 sau 9.5
HNS_SAC1.DAT Bază de date deepsky mică ce contine aproximativ 250 de obiecte selectionate. Foarte bună pentru începători
HNS_COM1.CMT Bază de date - comete
HNS_AST1.AST Bază de date - asteroizi

Aceste fisiere trebuie copiate în acelasi director.

Configurarea default este salvată în fisierul DEFAULT.HNS.  Următoarele fisiere sunt optionale:

SETUP.EXE    Programul de instalare
PPM_HSKY.DAT Bază de date stelarăPPM - magnitudine 10.0 sau 11.0 (468861 stele)
TYC_H0**.D32 Bază de date stelarăTycho-2 ce contine 2.5 milioane stele. Format fisier D32
TY1_H0**.D32 Tycho-1 ce contine 1.0 milion de stele. Format fisier D32
HNS_SAC2.DAT Bază de date deepsky mare
HNS_SAC3.DAT Bază de date SAC completă cu 25500 obiecte
HNS_DEEP.HLP Fisier ajutor deepsky continând aproximativ 1000 de pagini A4 cu descrieri deepsky făcute de Tom Lorenzin si Steve Coe si alti autori
HNS_****.SUP Câteva fisiere suplimentare deepsky si stelare, în format ASCII. (Catalogul Yale, stele duble si variabile, obiecte Messier, harta terestră si suplimentul pentru Calea Lactee)


Utilităti:

MAKE_DAT.EXE Program de conversie din fisier ASCII în bază de date stelară
MAKE_D32.EXE Program de conversie din fisier ASCII în bază de date stelară tip D32
EXPORT.EXE   Program de export pentru baze de date stelare în ASCII sau pentru a transforma formatul GSC FITS în binar

Baza de date GSC , "Hubble Guide Star Catalog" CD-ROM si USNO SA1.0 / A2.0/SA2.0 poate fi accesat direct.


Bazele de date Tycho-2 si Hipparcos pot fi descărcate în formatul original ASCII din pagina web: Pagina web


Selectarea bazelor de date: Diferitele baze de date pot fi selectate din meniul principal:"OBIECTE".  Recomand începătorilor să selecteze baza de date deepsky mică HNS_SAC1.DAT ce contine 265 obiecte usoare sau /si interesante inclusiv toate obiectele Messier.



Versiuni în altă limbă

HNSKY este tradus în câteva alte limbi. Textul tradus este salvat în fisiere text, denumite module. Aceste fisiere trebuie să existe în acelasi director ca si HNSKY.EXE. HNSKY le va încărca automat la startul programului. Pentru fiecare limbă sunt puse la dispozitie următoarele fisiere:

hns_Labo.txt
hns_Lcen.txt
hns_Ldrk.txt
hns_Ledi.txt
hns_Lgot.txt
hns_Lmai.txt
hns_Lobj.txt
hns_Lset.txt
hns_Lsol.txt
hns_Ltim.txt

Pentru a inactiva aceste fisiere, stergeti sau redenumiti fisierul hns_Lmai.txt. În acest fel programul va reveni la meniurile în limba engleză.

Puteti crea noi module cu orice editor de texte. Dacă limba dumneavoastră maternă nu este prezentă, sunteti invitati să creati un nou modul. Descărcati modulul în limba engleză de la pagina WWW, traduceti-l si trimiteti-mi-l.



Mouse si tastatură

Butoanele mouse-lui:

Butonul din stânga:
1) Afisează date despre obiectul aflat în apropierea cursorului
2) Dacă cursorul este aproape de marginea ferestrei, deplasează stânga, dreapta, sus sau jos

Butonul din dreapta:
1) Centrează la pozitia cursorului(obiectul selectat)


Trage/Lasă

Bara de explicatii si bara de instrumente pot fi mutate. Bara de explicatii poate sta în marginea de sus sau în cea de jos a ferestrei. Bara de instrumente poate sta sus, jos, la dreapta sau la stânga. Pentru a le trage dintr-o parte în alta trebuie să plasati mouse-ul doar un pic la dreapta celor trei liniute din marginea stângă a barei. Este o zonă foarte mică, deci destul de dificil de apucat.

Atât bara de instrumente cât si bara de explicatii pot fi închise.



Tastatură:

În afară de meniul ALT + tastă, există o serie de taste directe ca optiuni pentru accesarea meniului principal:

General:
Mută stânga, dreapta, sus, jos: Tastele săgeată
Măreste:     ctrl-I sau alt-I sau Page-Up
Micsorează:     ctrl-O sau alt-O sau Page-Down
Caută:     ctrl-S sau alt-S
Rearanjează:    alt-R
Meniu obiecte:    ctrl-B sau alt-B


Fisier:
Salvează configuratia:   ctrl-W
Încarcă     ctrl-L
Încarcă coonfiguratia   ctrl-F
Configurare:    ctrl-E
Supliment 1:    ctrl-1
Supliment 2:    ctrl-2
Editor asteroizi:    ctrl-3
Editor comete:    ctrl-4


Ecran:
   Mută la       ctrl-M
   Nord:         shift-N    shift !!!
   Sud:          shift-S
   Est:          shift-E
   Vest:         shift-W
   Zenit:        shift-Z

Imagine în oglindă:       ctrl-H
Imagine răsturnată:       ctrl-V
Caroiaj ascensie/DEC:     ctrl-G
Caroiaj Alt/Az:           ctrl-A
Constelatii:              ctrl-K
Granite:   ctrl-U
Linii marcatoare:         ctrl-R
VedereNocturnă:           ctrl-N
CopiazăFereastra:         ctrl-C  (ca în windows copy)
Tipăreste - cer alb:      ctrl-P

Permite extern DDE:       ctrl-7
Conectează la ASCOM DDE:  ctrl-8
Desenează traiectoria obiectelor sistemului solar:  INS



Dată:
OraSistemului:  ctrl-T
Acum (oră&dată):  F9
IntroducetiDataOra: ctrl-D
Peste un minut:   F3, F4  (optiunea "ACUM" trebuie sa fie dezactivată)
Peste o oră:  F5, F6 sau +, - taste
Peste o zi:   F7, F8
Pas 23:56:   F11,F12 sau Ctrl si +  ,Ctrl si - taste

Deplasează la ora 23:56. Această optiune este foarte folositoare atunci când monitorizati un obiect solar pe o perioadă lungă, timp în care câmpul stelar rămâne stationar.



Tipăreste ecranul

Programul de tipărire va reconstrui si adapta ecranul în functie de rezolutia imprimantei.  Imprimantele cu rezolutie mare de 600 DPI (Laser) sau mai mult vor tipări imagini de foarte bună calitate. Mărimea ferestrei programului sau mărimea monitorului este irelevantă în acest caz.

Există două optiuni de tipărire: Stele negre pe fond alb sau invers, stele albe pe fond negru. Dacă optiunea de tipărire "cer alb" este selectată, intensitatea culorilor va fi adaptată în consecintă. De exemplu, un satelit galben foarte strălucitor pe cerul negru va apărea sub forma unui satelit foarte închis la culoare pe un cer alb. La fel cum stelele albe devin negre pe un fond alb.

O altă optiune este copierea continutului ecranului pe clipboardul Windows utilizând functia Ctrl+C sau optiunea meniu "COPIAZĂ FEREASTRA PE CLIPBOARD" din meniul principal "ECRAN". Aceasta se poate alipi (Ctrl+V) în programul dumneavoastră favorit de grafică pentru a o putea prelucra mai departe, salva sau tipări. În cazul acestei optiuni, rezolutia imaginii depinde de dimensiunea originală a ferestrei HNSKY.

O a treia optiune este utilizarea comenzii standard Windows pentru a copia fereastra completă pe clipboardul Windows utilizând tastele ALT-PRINT SCREEN. Acesta operatiune va captura întreaga fereastră inclusiv bara de meniu. Si aceasta de asemenea se poate alipi ulterior (ctrl+V) în programul dumneavoastră favorit de grafică.



Interfata cu telescopul - ASCOM

HNSKY poate lucra împreună cu ASCOM, o interfată pentru telescop freeware dintr-o tertă parte. ASCOM are drivere pentru următoarele telescoape: LX200, LX200 GPS Autostar, ACL based telescopes, Astro-Physiscs GTO mount, Nextar 5,8,11 GPS, 114GT,Ultima 2000, Skysensor 2000-PC si telescoapele TheSky-controlled. Trebuie doar să descărcati si să instalati programul ASCOM (4 sau 11 Mb)vezi pagina web.

Imediat ce activati în HNSKY interfata ASCOM (Ctrl+8), va apărea o nouă fereastră ASCOM permitându-vă să vă alegeti telescopul. Pentru a o testa vă puteti alege simulatorul de telescop. Imediat va apărea o a doua bară de meniuri în HNSKY cu două seturi de butoane jos / sus. Acestea vor permite mici corectii în orientarea ascensie/DEC. a telescopului pentru a sincroniza imaginea captată de acesta cu imaginea din fereastra HNSKY. Pozitia telescopului va fi simbolizată de o cruce. Dacă veti da clic pe un obiect în HNSKY sau dacă îl veti căuta, telescopul se va deplasa la acea pozitie. Acelasi lucru se va întâmpla si dacă veti introduce în meniul "mută la" (ctrl+M) ascensia sau declinatia obiectului respectiv. Pentru a avea acuratete maximă echinoctiul nu trebuie selectat la J2000 ci la DATA CURENTĂ! Vezi meniul CONFIGURARE (Ctrl+E).


Control DDE

HNSKY afisează pozitia ascensie/DEC a unui obiect găsit prin Dynamic Data Exchange (DDE). Dacă aveti un telescop legat la computer, utilizarea acestuia tinând cont de informatiile furnizate de HNSKY poate fi o aplicatie foarte bună a programului. De  exemplu puteti focaliza cursorul pe un obiect în HNSKY iar programul va comanda telescopului să se orienteze către acea locatie de pe cer. În acest caz pe ecran va apărea un cursor aditional care va arăta pozitia reală a telescopului.

Vă sunt puse la dispozitie un program, o sursă program Delphi si de asemenea un fisier Excel HNSKY.XLS pentru a demostra aceasta citire. Excel poate citi valorile HNSKY DDE introducând =hnsky|output!target sau hnsky|output!telescope. Valorile pot fi trimise către HNSKY (poking) cu ajutorul unei simple rutine visual basic macro care există în programul Excel. Vezi fisierul exemplu Excel.

HNSKY va fi "DDE server". Celelalte aplicatii vor fi "DDE client". HNSKY este DDE server "hnsky" cu topică DDE "output" si trei functii server "target", "telescope" si "center". Functia "target" este utilizată pentru a furniza pozitia asc/DEC. a obiectului HNSKY altor programe ca de exemplu LX200.EXE, HNS_REAL.EXE sau Excel. Are o legătură către RA si DEC în radiani separati de virgulă. Exemplu: 3.141593,-1.570796. Mărime "1.6,+1.6" în total 18 caractere. Clientul poate telescope position back (RA/DEC in radiani, separati de virgulă) to item "telescope". Pozitia telescopului în HNSKY va fi indicată de o cruce galbenă. Dacă această cruce iese în afara ferestrei HNSKY, programul va centra pe acea pozitie. Clientul poate de asemenea centra HNSKY utilizând "center". After a poke to center, HNSKY va centra pe acea pozitie.'  


Modificarea culorilor si caracterelor în HNSKY


Culori: Caroiajul, culorile constelatiilor, sistemului solar si deepsky precum si mărimea caracterelor se poate configura în submeniul "CONFIGURARE" (ctrl-E) din meniul principal "FISIER". Clic cu mouse-ul pe culori pentru a le schimba.

Meniul culori, ca orice altă aplicatie  Windows, este definit în configurările dumneavoastră Windows. Pentru a schimba aceste culori selectati "SCREEN" în Windows set-up.

Pentru a preveni orbirea temporară pe timpul noptii atunci când efectuati observatii, există în meniul "ECRAN" optiunea "MOD VEDERE NOCTURNĂ".

Anumite laptopuri/computere nu afisează corect textul din statusbar atunci când se gasesc pe modul vedere nocturnă. O modalitate de evitare a acestui lucru este schimbarea în Windows setup a culorii textului obiectelor-3D. (Butonul OK în windows setup, meniul screen color.) Schimbati de exemplu culoarea textului din negru în albastru.

Toate aceste schimbări devin permanente după ce ati selectat optiunea "SALVEAZĂ COORDONATELE" în meniul "FISIER". 



Tipurile spectrale ale stelelor sunt definite cu două caractere. Primul caracter, o literă, defineste principalele tipuri spectrale după cum urmează:

Literă   Culoare              Temperatură

  O       albastră/albă  25.000 - 50.000 K
  B   albastră/albă albă 11.000 - 25.000 K
  A       albă     7.500 - 11.000 K
  F       albă/galbenă   3.500 -  5.000 K
  G       galbenă         5.000 -  6.000 K
  K       portocalie           3.500 -  5.000 K
  M       rosie                2.000 -  3.500 K

Tipurile principale sunt subdivizate zecimal după cum urmează:  A0, A1, A2, A3, A4, A5, A6, A7, A8, A9, F0,....
Există de asemenea si tipuri spectrale speciale de exemplu R, N, S, C pentru stelele din carbon,  W pentru stelele Wolf-Rayet si Q pentru nove

Pentru mai multe informatii, consultati o diagramă HERTZ SPRUNG-RUSSELL.



Saguaro Astronomy Club sau baza de date SAC deepsky contine toate obiectele deepsky vizible cu telescoapele pentru amatori.

HNSKY utilizează BAZA DE DATE SAC DEEPSKY VERSIUNEA 7.2 din anul 2000

Compilatia de date SAC a fost intitiată în efortul de a pune la dispozitia utilizatorilor de telescop o lista de observatii comprehensibilă. Datele SAC sunt puse la dispozitia personală a oricui doreste să utilizeze această baza de date.
Vă rugăm să nu utilizati această bază de date sub nici o formă în scopuri comerciale. Baza de date poate fi descărcată de aici web pages în format ASCII.



"Smithsonian Astrophysical Observatory Star Catalog" (SAO, SAO Staff 1966)


HNSKY utilizează si versiunea adusă la zi si corectată din mai 1991, pusă la dispozitie ca si catalog - 1131A de către NASA - "astronomical data center" (ADC). Acest catalog este complet până la magnitudinea 9.0 dar în anumite zone magnitudinea limită se ridică pâna la 10.


Catalogul SAO 1131a este disponibil în format ASCII de la Astronomical data center sau Centre de Données astronomiques de Strasbourg

Notă: Acest catalog ASCII trebuie convertit în format HNSKY înainte de a fi utilizat!




Catalogue of Positions si Proper Motions (PPM)(Catalogul de poztii si miscare corectă)

O retea la îndemână, densă si corectă de referinte astronomice stelare ce reprezintă noul sistem stelar de coordonate IAU (1976).

Compilat de Roeser S., Bastian U.

- PPM North Star Catalogue (181731 stele, 1988)
- PPM South Star Catalogue (197179 stele, 1992)

De la aparitia sa în 1966, catalogul SAO (SAO, 1966) a reprezentat sursa primară pentru pozitiile stelelor si miscarea corectă a acestora. Valorile tipice pentru erorile rms sunt de o secundă de arc în pozitia de la epoca respectivă 1990, si 1.5 sec de arc/secol în miscarea corectă. Cifrele corespondente pentru AGK3 (Heckmann et al., 1975) în emisfera nordică sunt de 0.45 secunde de arc si de 0.9 secunde de arc/secol. Pentru ambele cataloage este comun faptul ca zona de miscare efectivă derivă numai din două epoci de observare. Ambele cataloage sunt nominale pentru sistemul de coordonate B1950/FK4.

Catalogul Stelar PPM (Roeser si Bastian, 1991, Bastian et al., 1993; pentru o descriere pe scurt vezi Roeser si Bastian, 1993) a înlocuit efectiv aceste cataloage punând la dispozitie date astrometrice mult mai precise pentru mai multe stele, în sistemul de coordonate J2000/FK5. Comparat cu catalogul SAO Catalogue imbunătatirea în precizie este de aproximativ factor 3 în emisfera nordică si de factor 6 până la 10 în emisfera sudică. În plus, numărul de stele continut este mai mare cu aproximativ 50 %. Valorile tipice pentru erorile rms în emisfera nordică sunt de 0.27 secunde de arc în pozitia de la epoca 1990, si 0.42 secunde de arc/secol pentru miscarea efectivă. În emisfera sudică PPM este si mai bun, cifrele corespondente fiind 0.11 secunde de arc si 0.30 secunde de arc/secol.   Cataloagele PPM (1146, 1193) există în format ASCII la Astronomical data center sau la Centre de Données astronomiques de Strasbourg


Notă: Înainte de a utiliza aceste cataloage ASCII, trebuie să le convertiti în format HNSKY!




Catalogul pozitiilor si al miscării reale - Catalogue of Positions si Proper Motions (PPM)
Compilat de către  Roeser S., Bastian U.

==Suplimentul de 90000 de stele al catalogului stelar PPM (89676 stele,1994)==

Îmbunătătirea catalogului SAO a fost posibilă datorită noilor mari cataloage ale pozitiilor măsurate si datorită includerii secularului Catalog Astrografic - Astrographic Catalogue (AC) în derivarea miscării reale (pentru descrierea AC vezi Eichhorn, 1974).  Dar chiar si PPM nu exploatează pe de-a întregul comoara ce există în literatura astronomică din ultimii 100 de ani - măsurătorile fotografice ale pozitiilor. Catalogul Astrografic contine aproximativ patru milioane de stele care nu sunt incluse în PPM.  Pentru marea lor majoritate nu există măsurători precise ale pozitiei lor din epoca modernă.  Deci nu este încă posibil pentru toate stelele AC să se deriveze miscarea lor reală cu acuratete PPM.  Dar printre cele 4 milioane există o subcategorie de aproximativ 100,000 stele CPC-2 care nu sunt incluse în PPM. Aceste stele constituie suplimentul de 90,000 Stars Supplement al PPM.

==Suplimentul de stele strălucitoare (275 stele, 1993)==

Din Catalogul PPM lipseste un număr de stele foarte strălucitoare atât în emisfera nordică cât si în cea sudică. Suplimentul de stele foarte strălucitoare descris aici completează PPM până la magnitudinea V=7.5. Astfel, afisează toate stelele mai strălucitoare de mag. V=7.6 care lipsesc din PPM si pot fi găsite în listele cu stele publicate. Numărul lor este de 275. Doar două dintre ele sunt mai strălucitoare de V=3.5 Acest supliment înlocuieste editia decembrie 1992 a Suplimentului de Stele Strălucitoare - Bright Stars Supplement care în mod eronat continea 46 duplicate de stele ce deja existau în partea principală a PPM.


Cataloagele suplimentare PPM (1206, 1208) se găsesc în format ASCII la Astronomical data center sau Centre de Données astronomiques de Strasbourg


Note: These cataloage ASCII trebuie convertite în format HNSKY înainte de a fi utilizate!




New General Catalog (NGC) - Noul Catalog General
Popularul New General Catalog a fost compilat de către astronomul J.L.E. Dreyer (1852 - 1926) si contine informatii despre 7,840 obiecte. Tipul de obiecte include galaxii, nebuloase si roiuri.

Index Catalog (IC) - Catalogul Index
The Index Catalog. In 1908 J.L.E. Dreyer a compilat o listă aditională de 5,386 obiecte în noul său catalog NGC.




Informatii despre Tycho-2:

Abstract:

Catalogul Tycho-2 Catalogue este un catalog de referinte astrometrice ce contine pozitiile, miscarea efectivă si de asemenea date bicolore fotometrice pentru 2.5 milioane cele mai strălucitoare stele de pe cer.  Pozitiile si magnitudinea stelelor din Tycho-2 se bazează pe aceleasi observatii ca si originalul Tycho  Catalogue  (în continuare denumit  Tycho-1;  vezi   Cat.  <I/239>)) colectat de către cartatorul stelar al satelitului  ESA Hipparcos, cu mentiunea că Tycho-2 este mult mai mare si aproximativ mai precis, aceasta datorându-se unei tehnici mult mai avansate de reducere.

Sunt incluse si componentele stelelor duble cu separatii de până la 0.8 secunde de arc. Miscarea efectivă cu o precizie de aproximativ 2.5 mas/an este dată ca derivând de la comparatia cu Astrographic   Catalogue  si   143  alte cataloage astrometrice ground-based, toate reduse la  sistemul celest de coordonate Hipparcos. Tycho-2 îl depăseste în majoritatea aplicatiilor pe Tycho-1, si deasemenea pe ACT (Cat.  <I/246>) sau pe TRC  (Cat. <I/250>)  cataloage bazate toate pe Tycho-1. Suplimentul-1 enumeră stelele din Hipparcos si Tycho-1 care nu se găsesc în Tycho-2.  Suplimentul-2 enumeră 1146 stele din Tycho-1 ce probabil sunt fie false fie puternic distorsionate.

Pentru mai multe informatii, vă rugăm să consultati Tycho-2 home page: webpages




Abstract:   USNO-A este un catalog ce cuprinde 488.006.860 surse ale căror pozitii pot fi utilizate pentru referinte astrometrice. Aceste surse au fost detectate de către Precision Measuring Machine (PMM) construită si manevrată de către U. S. Naval Observatory Flagstaff Station în timpul scanării si prelucrării de la Palomar Observatory Sky Survey I (POSS-I) O si E plates, UK Science Research Council SRC-J survey plates, precum si European Southern Observatory ESO-R survey plates.

PMM detectează si prelucrează aceste date la limita nominală a magnitudinii acestor observări si chiar mai departe de aceasta, dar numărul mare de detectări false, ilogice, necesită utilizarea unui filtru pentru a elimina cât de multe se poate.  USNO-A's sole inclusion requirement was that there be spatially coincident detections (within a 2 arcsecond radius aperture) on the blue si red survey plate. Note han, limit your magnitude

In principiu SA1.0 si SA2.0 sunt puse la dispozitia doritorilor pe internet vezi pagina web U. S. Naval Observatory'  



Abstratct:'  USNO-A2.0 este un  catalog de 526,280,881 stele si este bazat pe o re-reducere a Precision Measuring Machine (PMM) scanari care au reprezentat bazele pentru catalogul USNO-A1.0. Diferenta majora dintre A2.0 si A1.0 este aceea ca A1.0 a folosit catalogul "Guide Star Catalog" (Lasker et al.1986) ca structura de referinta pe cand A2.0 foloseste ICRF realizat de catalogul "USNO ACT" (Urban et al. 1997).'  A2.0 prezinta ascensia dreapta si declinatia (J2000, epoca medie a placilor in rosu si albastru) si magnitudinea rosie si albastra pentru fiecare stea. Folosirea catalogului ACT precum si a noilor algoritmi de reducere astrometrica si fotometrica ar trebui sa ofere o astronometrie inbunatatita (mai ales in reducerea erorilor sistematice) si o fotometrie inbunatatita (deoarece cele mai stralucitoare stele de pe fiecare placa aveau magnitudinile B si V, masurate in cadrul experimentului Tycho de pe satelitul Hipparcos). Formatul de baza si compilarea catalogului este aceeasi ca si pentru A1.0, iar cei mai multi utilizatori ar trebui sa fie capabili sa treaca la folosirea acestei versiuni mai noi cu eforturi minime.'  USNO-SA2.0, versiunea redusa spatial USNO-A1.0/A2.0 a fost creata pentru a oferi un catalog de referire astrometrica pentru cautatorii de asteroizi si alti pasionati care nu au nevoie de tot catalogul USNO-A. Formatul este acelasi ca cel al USNO-A1.0/A2.0.'      Nota: CD-ul cu catalogul SA2.0 contine aproximativ o zecime din stelele listate de A2.0 (aproximativ 50 milioane) si de aceea incape pe un CD. Singura problema este aceea ca o zecime din stelele selectate nu sunt cele mai stralucitoare. Din aceasta cauza SA2.0 este de cele mai multe ori inutil pentru harti stelare (oricum nu a fost conceput pentru acest scop). Constituie o buna baza de date pentru astrometie, deoarece cele 10% stele selectate au o pozitie foarte buna si garanteaza o distributie aproape egala a stelelor de pe intreg cerul.'   In principiu SA1.0 si SA2.0 sunt puse la dispozitia doritorilor pe internet vezi pagina web U. S. Naval Observatory'  


Formatul suplimentelor de comete, asteroizi si stele(DAT & D32), baza de date:


1) Baza de date cu obiecte deepsky

Baza de date deepsky este o selectie (HNS_SAC1.DAT si HNS_SAC2.DAT) sau varianta completa (HNS_SAC.DAT). Baza de date deepsky SAC 7.2 contine toate NGC, in special IC inclusiv toate obiectele Messier. In total sunt 10607 de obiecte deepsky. Au fost adaugate si alte date suplimentare cum ar fi cele mai stralucitoare obiecte Messier. Data de baze deepsky este stocata in format ASCII si sortata dupa magnitudine. Acest format este destinat pentru rapididate si nu se intentioneaza a se modifica. Pentru a adauga un obiect dorit folositi suplimentele flexibile dar mai lente. Descrierea vizuala a majoritatii obiectelor este data, vezi Abrevieri.

Pentru a selecta un fisier cu baza de date deepsky, du-te la meniul "OBIECTE".

2) Baza de date suplimentara

Un format flexibil pentru obiecte si stele deepsky. Nu este indicata sortarea dupa magnitudine. RA si DEC pot fi introduse in mai multe moduri. Acest format este conceput pentru a permite adaugiri/modificari. Poti sa verifici sintaxa prin folosirea editorului intern HNSKY. Datorita formatului viteza este mai mica decat cea a bazei de date standard deepsky. Programul HNSKY poate lucra incet daca sunt folosite mai mult de 10000 obiecte suplimentare. Nume fisier HNS_****.SUP. Formatul este definit in primele randuri de comentarii privind exemplele.

Randurile ce incep cu ; sunt interpretate ca si comentarii.

3) Baza de date cu asteroizi

Fisierul ASCII de origine pentru asteroizi. Prin folosirea editorului intern HNSKY puteti verifica sintaxa. Nume fisier HNS_AST1.AST. Formatul este definit in primele linii de cometarii ale exemplelor oferite. Randurile ce incep cu ; sunt interpretate ca si comentarii.

4) Baza de date cu comete

Fisierul ASCII de origine pentru elementele orbitale a cometelor. Prin folosirea editorului intern HNSKY puteti verifica sintaxa. Nume fisier HNS_COM1.CMT. Formatul este definit in primele randuri de comentarii a exemplelor oferite. Randurile ce incep cu ; sunt interpretate ca si comentarii.

5) Formatul bazei de date de tip DAT (SAO_HNSKY.DAT si PPM_HNSKY.DAT):


General: Este un program standard ce contine trei date de baze stelare. Baza de date stelara este este raportata la echinotiul 2000, versiune a catalogului stalar SAO sau PPM+supliment sau Tycho-2. O versiune SAO cu magnitudini pana la 8 si versiunea completa cu magnitudii pana la aproximativ 9.5 este disponibila. Baza de date stalara PPM este mai completa, continand satele pana la magnitudinea 10. Baza de date stelara Tycho-2 contine 2.5 milioane de stele. In plus se pot folosi cataloagele GSC sau USNO SA1.0 / USNOA2.0/SA2.0 ce se gasesc pe CD si contin stele pana la magnitudinea 15 si mai mult.

Baza de date stelara se prezinta sub doua formate. Unul sortat dupa magnitudine, dupa cum este descris mai incolo sortate dupa magnitudine. Acest tip de baza de date  este util pentru baze de date ce contin pana in 500 milioane de stele. Numele fisierelor: ***._HSKY.DAT. Formatul d32, mai nou, imparte cerul in 32 de arii si baza de date in 32 de fisiere, cate unul pentru fiecare arie. Bazele mari de date sunt in acest format, cum ar fi catalogul de stele Tycho2. In acest format nu se de tipul spectral al stelelor. Formatul lD32 permite identificarea rapida a stelelor dar nu este bun pentru cautarea lor dupa nume. Fisierele se numesc ***_H001.DAT pana la ***_H032.DAT. Folosind programele utilitare bazele de date pot fi exportate sau importate in aceste formate.  Bazele de date SAO si PPM  au fost convertite in formatul binar compact (HNSKY) după cum urmeaza:

tip
  hnskyhdr = record
               nr1  : byte;
               nr2  : word;
               ra0  : byte;
               ra1  : word;
               dec0 : byte;
               dec1 : integer;
               mag0 : shortint;
               spec0: byte;
  end;

Datele pentru o stea incap pe 11 biti.'  Numărul SAO sau PPM este stocat pe trei biti sau un bit NR1 si un cuvânt Nr2. Valorile merg de la 0 la 256^3-1. Ascensia dreaptă este stocată pe trei biti sau un bit Ra0 si un cuvânt Ra1. Valorile merg de la 0 la 256^3-1. Aceasta echivalează de la 0 la 2*pi sau 24 de ore. Declinatia este stocată ca un întreg pe trei biti, asa că un bit este folosit pentru semnul + sau -. Cei trei biti sunt impărtiti pe un bit Dec0 si un întreg Dec1. Valorile merg de la 128*256*256-1 la +128*256*256-1, ce echivalează cu -pi/2 până la pi/2 sau de la -90 la 90 grade

În acest mod percizia pentru ascensia dreaptă esde de 0.077 secunde de arc. Pentru declinatie precizia este de 0.039 secunde de arc.

Magnitudine aeste stocată  pe un bit, valorile mergând de la -127 la 127 ceea ce înseamnă -12.7 si 12.7. Stelele cu magnitudinea de peste 12.8 vor fi stocate ca 12.6.


Tipul spectral tip este stocat pe un bit după cum urmează:

const spectrum :
array[0..1,0..15] of char=(('0','1','2','3','4','5','6','7','8','9','A','B','C','E','+',' '),
('O','B','A','F','G','K','M','R','N','S','C','W','P','Q','+',' '));

spectr[0]:=spectrum[1,spec0 shr 4];  primii  4 biti a spec0 definesc tipul spectral principal
spectr[1]:=spectrum[0,spec0 si $0F];ultimii  4 biti a spec0 definesc intervalul 0...9..

Primele 10 date (110 bytes) nu sunt utilizate pentru stele dar contin descrierea fisierului în ASCII Stelele sunt sortate de la cele mai strălucitoare la cele mai slabe.

Cu cât baza de date est emai mare cu atât programul va functiona mai greu..

Miscarea stelelor nu este dată.
Iată cum este stocat Sirius în SAO_HSKY.DAT:

Sirius este SAO 151881, stocată la pozitia 6F ca hex 49 51 02 (invers)

Ascensia dreaptă este stocată ca C3  06  48 ceea ce este egal cu: (195+6*256+72*256*256)*24/((256*256*256)-1)  = 6.75247662 ore ceea ce înseamnă:  6:45:8.9

Declinatia este stocată ca D7  39  E8, ceea ce este echivalent cu: 215  57  -24. Decliantia (DEC) este  (215 + 57*256 -24*256*256)*90/((128*256*256)-1)= -16.7161401 grade ceea ce înseamnă -16d 42 58
Reconstructia ascensiei si declinatiei poate fi realizată asa:

ra2:= (ra7 + ra8 shl 8 +ra9 shl 16)*(pi*2  /((256*256*256)-1)); {­ra7,ra8 si ra9 sunt biti}
dec2:=(dec7+dec8 shl 8+dec9 shl 16)*(pi*0.5/((128*256*256)-1)); {­unde dec7, dec8 sunt biti si dec9 e un întreg scurt !!}



6) Formatul bazelor de date de tip D32 folosite pentru cataloagele Tycho:

Formatul D32 este similar cu tipul de bază de date, .dat, folosit pentru cataloagele SAO si PPM Fiecare stea este stocată pe 11 biti. Bitul pentru spectru nu există dar exista în plus un bit pentru numărul Tycho sau GSC.

În cazul în care steaua are un singur număr, catalogul ACT, numărul întreg NR32 este pozitiv. Valoarea NR32 reprezitnă numărul stelei. Dacă întregul este folosit atunci el indică numărul Tycho sau GSC.

Cerul este împărtit în 32 de arii egale, ca o minge de fotbal, 12 pentagoane si 20 hexagoane. Stelele sunt stocate în 32 de fisiere de la stralucitor la mai putin strălucitor Centrele ariilor sunt definite în ceea ce urmează. Pentru acrea obază de date puteti folosi progeamele MAKE_DAT.EXE si MAKE_D32.EXE. Ele pot fi luate de la Web page.

Bazele de date Tycho-2, Hipparcos si altele pot fi luate de la CDS si ADC.
.

Formatul pentru stele a fisierelor D32:

  tip
    hnskyhdr32 = record
               nr32: integer;
               ra7 : byte;
               ra8 : byte;
               ra9 : byte;
               dec7: byte;
               dec8: byte;
               dec9: shortint;
               mag0: shortint;
     end;

Decodarea numerelor stelelor în acest format:

  if nr32>0 then number:=nr32;
  else
  begin
    nr_regio:=((-nr32) ?i $3FFF0000) shr 16;
    nr_star:=(-nr32) ?i $7FFF;
    if (((-nr32) ?i $40008000)>0) then {­extra tycho number}
    begin
    if (((-nr32) ?i $40000000)>0) then nr_extra:=2
      else nr_extra:=3; {­$00008000 bit set}
    end;
  end;

Cele 32 de arii:

  const  of 32 centers
  AA=54 * pi/180;
  BB=27 * pi/180;
  CC= 9 * pi/180;


  centers32 : array[1..32,1..2] of real= {­împarte cerul în 32 de regiuni, 12 pentagoane si 20 de hexagoane}

  (( 0       , 90*pi/180   ), {­polul nord}

  (  0*pi/180, +AA),{­2}
  ( 72*pi/180, +AA),
  (144*pi/180, +AA),
  (216*pi/180, +AA),
  (288*pi/180, +AA),{­6}

  ( 36*pi/180, +BB),{­7}
  (108*pi/180, +BB),
  (180*pi/180, +BB),
  (252*pi/180, +BB),
  (324*pi/180, +BB),{­11}

  (  0*pi/180, +CC),{­12}
  ( 72*pi/180, +CC),
  (144*pi/180, +CC),
  (216*pi/180, +CC),
  (288*pi/180, +CC),{­16}

  ( 36*pi/180, -CC),{­17}
  (108*pi/180, -CC), 
  (180*pi/180, -CC), 
  (252*pi/180, -CC), 
  (324*pi/180, -CC),{­21}

  (  0*pi/180, -BB),{­22}
  ( 72*pi/180, -BB),
  (144*pi/180, -BB),
  (216*pi/180, -BB),
  (288*pi/180, -BB),{­26}

  ( 36*pi/180, -AA),{­27}
  (108*pi/180, -AA),
  (180*pi/180, -AA),
  (252*pi/180, -AA),
  (324*pi/180, -AA),{­31}

  ( 0        , -90*pi/180   ));   {­32, polul sud}




GSC;Hubble Guide Star Catalog:

Introducere: HNSKY poate folosi "Guide Star Catalog", aflat pe CD-ROM la verisune 1.1, cunoscut sub numele de GSC. Acest set de două CD-uri contine 15 miliane de stele. magnitudinea limită este de 15. Acest catalog a fost realizat pentru a pozitiona telescopul spatial. Este unul dintre cele mai mari cataloage stelare. Contine cam 19 milioane de obicete dinatre care cam 15 milioane sunt stele.

Folosirea GSC în HNSKY: GSC este împărtit în regiuni de 2.5 grade. HNSKY poate afisa aceste regiuni doar pe o arie de 20 de grade. În acestă regiune selectand o sta puteti obtine mai multe informatii despre ea. Pentru a fi siguri ca ati ales steaua corecta măriti câmpul cât puteti de mult pentru a fi o distantă între stele. Folsint alt-S puteti căuta stelele din această regiune.

Cele 15 milioane de stele sunt afisate cu alb iar restul obiectelor vor apărea cu verde.

Loacatia catalogului GSC poate fi aleasă din meniul "FILE" si "SETTINGS".


Cum să obtineti GSC:

Guide Star Catalog (GSC) a fost realizatde Space Telescope Science Institute (ST ScI), (organizatia ce operează  Hubble Space Telescope), si este vândut prin Astronomical Society of the Pacific (ASP) din San Francisco, California, USA.  GSC nu vine cu programul HNSKY. Puteti lua catalogul stelar de la Web page sau 'Project Pluto'. Pentru mai multe informatii mergeti la HNSKY webpage

HNSKY poate folosi varianta 1.1 ce contine baza de date în format ISO 9660 FITS sau varianta GSC 1.2 (303 MByte) în format binar. ADC sau CDS Web page.

Pe pagina HNSKY găsiti un utilitar ce converteste versiune 1.1 în 1.2.

Here is some important GSC information pentru people who download the GSC de la internet:

Pentru mai multe informatii cititi fisierul de la paginile mentionate deasupra.


Multumiri:

1) Membrilor Saguaro Astronomy Club (pronuntat sa-war-oh) din Phoenix. Ei au realizat:

SAC DEEPSKY BAZA DE DATE VERSION 7.2 of year 2000.

Formatul original al SAC, SAO sau PPM poate fi obtinut de aici WWW


2)  Scriitorilor O. Montenbruck si T. Pfleger pentru cartera si discheta "Astronomy on the Personal Computer"  English edition  1998 (Almost equal to 1993 edition).



3) Smithsonian Astrophysical Observatory pentru catalogul SAO cu 258997 stele.



4)  U. Bastian si S. Roeser (Astronomisches Rechen-Institut, Heidelberg) ce au compilat the Catalogue of Positions si Proper Motions (PPM).



5) Programului RTFGEN de L.David Baldwin pentru realizarea acestui help.



6) Henning Associates pentru programul foarte simple si gratis de instalare INSTALL.PAS



7) câteva cărti utile:

The astronomical companion by Guy Ottewell. foarte compactă dar plină de informatii tehnice. Fourteenth printing 1995.

Astronomical formulae pentru calculators by Jean Meeus. Edition 1988

Astronomical algorithms by Jean Meeus. Edition 1991



delta DEC:=50 * 50.274*sin (pi*23.442/180)*cos(RA)

input in radiani, iesirea în DEC secundele ce trebuie adăugate la DEC1950 pentru a afla DEC2000.


delta RA:=50 * (3.3516)*(cos(pi*23.442/180)+(sin (pi*23.442/180)*sin(RA)*tan(DEC) ))

input in radiani, iesirea în RA secundele ce trebuie adăugate la RA1950 pentru a afla RA2000.

(acestă formula este o aproximatie si nu este precisă în regiunile polare)


Exemplu  eveniment: Ati setat data la 2002-7-25, 3:30 UT si ati centrat pe M1. Saturn tocmai ocultează pe M1. Acest eveniment poate fi salvat ca "Ocultatie Saturn si Crab nebula". Puteti incărca oricând evenimentul încărcând fisierul.



Salvarea si încarcarea setărilor programului

Setările pentru echinox, paralaxă, refractie, fusul orar si pozitia pe Pământ, mărimea ferestrei sunt salvate cu "Save status" din meniul "File". Aceste setări sunt stocate în fisierul DEFAULT.HNS. Aceste setări sunt încărcate la începerea programului.

Sunt două optiuni pentru "încărcare". "Load status" va încărca setările salvate în afară de dată si timp. "Load event" va încărca si data si timpul.

"Save as" este folosit pentru a găsi si regăsi obiectul favorit. În proiectia sferică programul va reîncărca aceeasi ascensie si declinatie. Proiectia sferică este folosită la măriri mari.

În proiectia orizintală programul va încărca acelasi azimut si aceeasi altitudine. Acestă proiectie este folosită pentru câmpuri mari.

Vezi  de asemenea subject  'Felul proiectiei'



Căutarea obiectelor

Cu optiunea SEARCH, alt-S, este posibil să căutati prin bazele de date. Trebuie introduse numele complete ale obiectelor.  Pentru găsirea stelelelor SAO, PPM si TYCHO, trebuie introdus numai numărul lor. Pentru fiecare obiect numai un nume este dat. Este de preferat o căutare după numele Messier nu NGC acolo unde este cazul.

Apăsând butonul stâng al mouse-ului se afisează datele despre obiect.

Vezi  de asemenea  'Taste functionale'


Tipul proiectiei

Proiectia sferică este utilizată. Cerul este proiectat pe o sferă ce are în centru Pământul. Observatorul priveste din afară.

Grila de coordonate ecuatoriale este disponibilă. Orizontul este indicat cu o linie dublă si groasă.

Pentru o vedere de ansamblu este disponibil modul "orizont". Este la fel ca proiectia sferică doar că centrul sferei este mai jos, chiar deasupra margini de jos a ecranului. Dacă este selectată optiunea de căutare sau dacă este apăsat butonul din dreapta al mouse-ului proiectia sferică revine.

Vezi de asemenea  'Salvarea si încărcarea setărilor programului"


Timpul sistemlui, fusul orar si locatia pe Pământ

Selectând de la meniul "DATA" si "timpul sistemului", ecranul va fi actulatizat din minut în minut.

Selectând "FISIER" si "SETĂRI" puteti să definiti locatia unde vă aflati. Puteti schimba ora de vară de la abutonul radio "ora de vară". Pentru a salva setările de la "FISIER" alegeti "SALVARE SETĂRI". Datele despre locatie vor fi salvate în fisierul DEFAULT.HNS.


Tabel cu orasele de pe anumite fusuri orare:

Timp
diferenta
fată de UTC    Orase

  - 11      Midway
  - 10      Honolulu 
  - 09      Anchorage
  - 08      Los Angeles, San Francisco, Seattle, Las Vegas
  - 07      Denver, El Paso
  - 06      Chicago, Dallas, Mexico City, Houston
  - 05      New York, Washington D.C., Boston, Montreal
  - 04      Caracas, Santiago
  - 03      Rio de Janeiro, Sao Paulo, Buenos Aires
  - 01      Azores
  + 00      London, Greenwich Mean Time, Lisbon
  + 01      Paris, Rome, Madrid, Amsterdam, Berlin
  + 02      Cairo, Athens, Helsinki, Beirut, Jerusalem
  + 03      Moscow, Jeddah, Kuwait, Nairobi
  + 03:30   Tehran, Abadan, Shiraz
  + 04      Dubai, Abu Dhabi
  + 04:30   Kabul
  + 05      Karachi
  + 05:30   Delhi, Bombay, Calcutta, Colombo
  + 06      Dhaka,
  + 06:30   Yangon
  + 07      Bangkok, Jakarta, Hanoi
  + 08      Hong Kong, Bejing, Taipei, Singapore, Manila
  + 09      Tokyo,  Seoul, Pyongyang
  + 09:30   Adelaide, Darwin
  + 10      Sydney, Guam
  + 11      Noumea, Port vila
  + 12      Wellington, Auckland




Unităti si tipuri spectrale:

Strălucirea:

Este magnitudinea pe minut de arc pătrat.

Mărime:

Mărimea sau diametrul în minute de arc. Dacă semnul " apare atunci este vorba despre secunde de arc. (tipic pentru planete)

Tipul spectral al stelelor:

Tipul spectral al stelelor este definit cu două caractere.

vezi  de asemenea subiectul  'Baza de date de stele si baza de date de obiecte deepsky'



Acuratetea programului:

Generalitati: HNSKY are o precizie mare. Pentru a obtine maximul de precizie trebuie sa stabiliti:

1)  Pozitia geografica a locului pe Pământ.
2)  Fusul orar si timpul de vara. Daca nu va descurcati verificati daca este o diferenta intre TU si timpul local de la meniul "DESPRE".  Pentru a vea o precizi e mare pentru planete, Soare sau Luna calculati efemeridele in UTC.
3)  Echinoctiul. De obicei J2000.
4)  Corectia pentru paralaxa on pentru pozitii topocentrice si off pentru pozitii geocentrice.


Pentru 2) vezi  subiect 'ET si UT time'
Pentru 2) Pentru fusul orar al oraselor mari vezi  subiectul 'Timpul sistemului, fusul orar si locatia pe Pământ'



Pozitiile obiectelor Deep sky si a planetelor sunt  astrometrice pentru echinoctiul J2000 (2000, ianuarie 1.5),  echinoctiul  B1950 sau echinoctiul pentru data curenta. Acestea sunt pozitiile ce ar aparea pentru un observator pentru anul 2000, 1950 sau pentru data observatiei. Pozitiile stelelor pot fi comparate cu cele ale planetelor pentru ca amandoua sunt afectate de erori- in cazul Pamantului este nutatia: Glossary ai in cazul stelelor viteza Pamantului.  aberatia  Echinoctiul poate fi introdus de la meniul "FISIER" si apoi "SETTINGS".


Limitele în timp ale programului: Programul poate fi  folosit între anii 1750 si 2250, în afară de Pluto care are pozitiile exacte între 1890 si 2100.

Efemeridele planetelor sunt bazate pe cartea "Astronomy on the Personal Computer" de O. Montenbruck si T. Pfleger, 1998, English edition (Almost equal to 1993 edition).
Acesta este o carte pentru programatorii în Pascal.

Efemeridele Lunii si ale planetelor Marte, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun sunt calculate bazandu-se pe timpul de rotatie si pe corectidudinea axelor de rotatie(Theta) in saptiu.  Efemeridele satelitilor lui Marte, Jupiter, Satrun, Uranus si Neptun sunt calculate luând în considerare perioada de rotatie si orientarea axei în spatiu. Orbitele sunt considerate circulare doar pentru câtiva dintre satelitii lui Jupiter fiind folosite perturbatii gravitationale.


Precizia efemeridelor lunare si planetare:

Efemeridele planetelor au erori de câtva secunde de arc. Numai Neptun poate avea erori de 40 de secunde de arc.
Efemeridele Lunii au erori de o secundî de arc. Este important să folosti "Time scale UTC" sau dacă utilizati TDT să o dezactivati.
Acuratetea eclipselor atinge un minut.
Timpul de răsărit si apus trebuie corectate cau maxim două minute.  Pentru o precizi mai mare a timilor de răsărit si apus trebuie luată în coniderare refractia de la meniul "LOCATION". Obiectele de la orizint par mai sus decât sunt datorită îndoirii razelor de lumină ce vin de la stele. La zenit efectul este nul. La o altitudine de 10 grade este de 5 minute de arc si la orizint creste rapid pana la 35 de minute de arc.


vezi  explicatia refractiei atmosferice in glosar

Informatii despre efemeridele satelitilor planetelor: In general, pozitiile lunilor lui Marte, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun sunt date cu o precizi e de 10" sau mai mica. Pentru a le calcula s-au folosit efemeride de la 'Bureau of Longitudes' in Franta, web ddress si  "Solar System Dynamics Group of JPL", web address.


Remarci:

- Eroarea de paralaxa poate fi corectata. Pentru a afla pozitia geocentrica in locul celei topocentrice aranjati corectia pentru paralaxa "OFF".
- Eroarea datorata vitezei luminii si al eplanetelor este corectata.
- Timpii de rasarit sunt dati pentru centrul obiectului. In cazul Lunii si al Soarelui sunt dati timpii pentru limb.


Acuratetea bazelor de date:

Miscarile proprii ale stelor nu sunt date. Ele nu sunt continute in catalogul SAO. Pozitiile stelelor sunt date pentru epoca si echinoctiul 2000. pentru orice alta data numai echinocliul poate fi recalculat (pentru data actual asu 1950). Asta va duca ca, intre datele 1950 si 2000, unele stela sa aiba erori de pozitie mici. Daca inca se va mai folosi, peste 50 de ani, programul va avea nevoi de baze de date innoite.

In catalogul GSC nu este data miscarea proprie a stelelor. GSC a fost facut in 1978. Pozitia stelor este data pentru echinoctiul 2000.




Efemeridele cometelor si asteroizilor:

Bazele de date ale cometelor si asteroizilor sunt in format ASCII si pot fi innoite de la meniul Fisier si Editorul de comete" sau "Editorul de asteorizi". Efemeridele sunt calculate folosint problema celor doua corpuri. Perturbatiile planetelor nu sunt luate in considerare. Asta inseamna ca elementele orbitale ale acestora sunt afectate de planete si precizia cu care sunt calculate efemeridele scade.Totusi elementele orbitale pot fi utilizate un an sau doi la calculu efemridelor dupa care trebuiesc reinoite.
Pot fi introduse fisiere cu o marime mai mare de 16Mbyte sare viteza cu care sunt calculate pozitiile corpurilor scade.
Iata un exemplu cu elementele orbitale ale cometei Halley, pentru anul 1986:
  1986 2 9.43867  Data trecerii la periheliu[an luna zi.fractie de zi]
     0.5870992    Distantă periheliului q in UA
     0.9672725    Excentricitatea e
   162.23932      Inclinatia i [grade]
    58.14397      Longitudinea nodului ascendent [grade]
   111.84658      Argumentul periheliului [grade]
  1950.0          Echinoctiul pentru elementele orbitale [an]



Elementele orbitale ale cometelor:


T  =  Data trecerii la periheliu

q  =  Distanta cometei fata de Soare in momentul trecerii la periheliu,in unitati astronomice(UA)

e  =  Excentricitatea orbitei. Excentricitate 0 inseamna o orbita circulara. Excentricitate 1 inseamna o orbita parabolica. Majoritatea cometleor au excentricitatea intre 0 si 1

w  =  Argumentul periheliului, in grade

W  =  Longitudinea nodului ascendent, in grade

i  =  Inclinarea orbitei, in grade

Parametri de stralucire ai cometelor.

H  =  Magnitudinea abslouta
k  =  factorul de activitate ce difera de la o cometa la alta. In general k est eun numar intre 5 si 15

Magnitudinea cometei este calculata cu formula:

mag = H + 5*log10(delta) + k*log10(r).        k poate fi dat ca g unde k:=2.5*g 

'Delta' este distanta de la cometa la Pământ (in unitati astronomice) si 'r' este distanta de la cometa la Soare (de asemenea in A.U.).



Elementele orbitale ale asteroizilor:


T  =  Data la care s-a calculat anomalia medie

M  =  Anomali amedie a astroidului la datq T, in grade

a  =  Semiaxa mare a orbitei,unitati astronomice (UA)

e  =  Excentricitatea orbitei

w  =  Argumenult periheliului, in grade

W  =  Longitudinea nodului ascendent, in grade

i  =  Inclinarea orbitei, in grade

Parametri de stralucire ai asteroizilor:

H  =  magnitudinea absoluta vizuala
G  =  Parametrul pantei de stralucire


Elementele orbitale ale cometelor si asteroizilor sunt interschimbabile. Pentru cei ce vor sa stie mai multe: conversia

Elemete orbitale noi pot fi luate de la Minor Planet Center (MPC) Web page. Este organismul oficial ce se ocupa cu observatii astrometrice ale cometelor si asteroizilor.



Pentru comete sunt date timpul trecerii la periheliu (T)si semiaxa mare (q).

Elementele orbitale ale astroizilor sunt date pentru un anumit moment numit EPOCA si si anomalie medie. Pentru a converti T si q in o anumita epoca si o anumita anomalie medie se fac urmatoarele calcule:

Asteroid Ceres(1) Epoca elementelor: 1993 01 13.000 
                  Eccent, (e)      : 0.0764401
                  SemiMj Axis, (a) : 2.7678
                  Anomalia medie,M): 184.1845

Semiaxa mare (q) se calculeaza cu formula:

q = a * ( 1 - e) = 2.5562291


Anomalia medie creste in fiecare zi cu:

n = 0.98560767 /( a * squareroot( a ) ) = 0.21404378   [grade/day]

note: 0.98560767 este un numar fix

Apoi calculati numarul de zile pana cand anomalia medie atinge 360 de grade (egala cu 0 grade):

(360-184.1845) / 0.21404378 = 819 zile. Data periheliului este 95-4-14



Diferenta dintre timpul dinamic si timpul universal

Timpul efemeridelor, din 1984, timpul dinamic terestru si timpul baricentric dinamic sunt bazele pentru miscarea Soarelui, Lunii si planetelor fără influenta modificărilor rotatiei Pamântului. Efemeridele planetelor sunt calculate pe baza timpului dinamic. Timpul universal este bazat pe rotatia Pământului. De aceeea există o diferentă între aceste feluri de timp. Există si o diferentă dintre tipul univesal si timpul universal coordonat, vezi la glosary.

Timpul dinamic terestru (TDT) este bazat pe Timpul International. Acest timp este determinat cu câteva ceasuri atomice de pe intreaga planeta.  TDT = TAI + 32.184. TAI-UT  a fos taproximativ 0 pe 1 ian 1958.

Pentru a obtine efemeride ale Lunii si Soarelui cu o precizie de 30 de secunde de arc, diferenta dintre UT si TD trebuie făcută. HNSKZ are un tabel cu diferenta aceasta între 1750 si 2013. Fuctia aceasta poate fi oprită, dacă doriti, iar timpul poate fi dat ca timp univesal sau timp dinamic. Diferenta dintre UT si TD poate fi  adăugată la corectia de fus orar.În anul 2000 această diferentă a fost de 64 de secunde. Dacă adăugati corectia la fusul orar, pentru România aduăgati 1,982 în loc de 2.  Aici este un tabel cu diferentele DT-UT din ultimii 300 de ani :

       1700  + 09.0 secunde
       1730  + 11.0   ,,
       1750  + 13.0   ,,
       1770  + 16.0   ,,
       1800  + 13.7   ,,
       1820  + 12.0   ,,
       1840  + 05.7   ,,
       1860  + 07.9   ,,
       1880  - 05.4   ,,
       1900  - 02.7   ,,
       1910  + 10.5   ,,
       1920  + 21.2   ,,
       1940  + 24.3   ,,
       1960  + 33.1   ,,
       1980  + 50.5   ,,
       1994  + 60.0   ,,
       2000  + 64.0   ,,
       2001  + 65     ,,  (estimare)
       2003  + 67     ,,  (estimare)
       2006  + 70     ,,  (estimare)
       2008  + 72     ,,  (estimare)
       2011  + 75     ,,  (estimare)
       2013  + 77     ,,  (estimare)

Estimări de la: Time Service Dept., U.S. Naval Observatory, Washington, DC webpage



vezi  de asemenea subject:  Glossary, termeni tehnici si abrevieri




Câmpul vizual si fotografic:

Câmpul vizual: Diametrul real al câmpului văzut printr-un telescop depinde de mărirea folosită si câmpul  ocularului. Pentru un ocular Plössl, ce are un câmp de 50°, câmpul vizual este de 50°/mărire.

Câmpul vizual  al unui telescop cu distanta focală de  2000 mm:

Ocular/Mărire   Tip Plössl (50°)  Type cu câmp mare (67°)

40 mm /  50 x   ==> 53' (44°)        80'
25 mm /  80 x   ==> 38'              50'
20 mm / 100 x   ==> 30'              40'
16 mm / 125 x   ==> 24'              32'
10 mm / 200 x   ==> 15'              20'
7 mm / 286 x   ==> 10'              14'


Câmpul vizual  al unui telescop cu distanta focală de  1250 mm:

Ocular/Mărire   Tip Plössl (50°)  Tip cu câmp mare (67°)

40 mm /  31 x   ==> 85' (44°)        130'
25 mm /  50 x   ==> 60'               80'
20 mm /  63 x   ==> 48'               64'
16 mm /  78 x   ==> 38'               52'
10 mm / 125 x   ==> 24'               32'
7 mm / 179 x   ==> 17'               22'

Notă: 40mm, ocularele Plössl au un câmp de 44°.  Mărimea câmpului printr-un teleobiectiv cu film normal 24x36mm:

Distanta focală        50 mm ==>  1600' x 2400'   (' = arc min)
     100 mm ==>   800' x 1200'
     200 mm ==>   400' x  600'
    1000 mm ==>    80' x  120'
    2000 mm ==>    40' x   60'

Tabel cu magnitudinea limită vizuală pe un cer nepoluat luminos:

   Diametrul    Magnitudine
   telescopului    limită

    7x50 binoclu    9
    10x70 binoclu       10
    150 mm           14.1
    200 mm           14.7
    254 mm           15.1
    300 mm           15.4
    350 mm           15.7
    400 mm           16.0


Miră, Fotograma CCD, Indicatoare si Indicatoare pentru obiectele găsite

Unelte de măsurare:

In meniul principal "ECRAN" există trei unelte pentru măsurarea si indicarea obiectelor:

1) Mira. Cercuri ajustate automat pentru o estimare rapidă a distantelor. Numerele din interiorul mirei indică distanta de la centrul (radius !!) acesteia în grade. Numerele sunt aliniate spre nord

2) Fotograma CCD. La cursorul mouse-lui va apărea un pătrat orientat nord/sud. Mărimea acestuia se poate stabili în meniul "FISIER", "CONFIGURARE". Fotograma vă va ajuta să determinati ce parte din cer va fi vizibilă pe CCD sau pe filmul foto

3) Indicatoare. Acestea pot fi utilizate pentru simularea unor instrumente de indicare de exemplu de tipul TelRad®. Afisează maxim 5 cercuri de dimensiuni fixe. Aceste instrumente de indicare ca si Telrad constă într-o placă de sticlă prin care vă puteti uita la cer si care proiectează trei cercuri concentrice rosii (tipic 4, 2, si 0.5 grade) "suprapuse" pe cer. Ceea ce aveti de făcut este să miscati telescopul în timp ce vă uitati la cer prin TelRad finder până când cercurile sunt centrate pe obiectul dorit


Indicatoare pentru obiectele găsite

Imediat ce un obiect este găsit în baza de date poate fi marcat în trei feluri după cum este dat în meniul principal 'ECRAN', sub meniul 'INDICATOARE PENTRU OBIECTE GĂSITE':

1) Două linii scurte orientate nord-sud.
2) Cercuri indicatoare. Această optiune este foarte la îndemână pentru efectuarea de hărti ale câmpului cu căteva dintre aceste cercuri.
3) Numele obiectului căutat.

Apoi mai există si posiblilitatea specială de a copia informatiile despre obiect pe clipboard astfel încât să poată fi trecut în alte aplicatii Windows.


Imagini deepsky de la DSS si altele

Functionality: HNSKY poate adauga imagini deepsky hartii normale. Aceste imagini trebuie sa fie in format FITS, sa aibe extensia *.FIT *.FITS  sau *.FIT*. Fiecare imagine ar trebui sa contina informatii despre marime si orientare, asa-zisul format WCS . HNSKY va citi toate fisierele FITS ca fiind disponibile si recomandate, imbunatatindu-le cu dimensiunea corecta si orientarea.

Cum obtii fisierele FITS : O sursa buna pentru imagini este Digital Sky Survey  (DSS), sau versiunea mai compresata Realsky. Poti obtine asemenea fisiere FITS de la :

A) Descarcatile de pe pagina web HNSKY
B) Make them with HNS_REAL de la the original DSS/ Realsky CD's
C) Descarcatile de la sursa DSS de pe web

Urmatoarele servere web iti ofera fisiere compatibile FITS cu informatii in WCS:

1) Organizatia spatiala europeana (ESO European space organization) la http://archive.eso.org/dss/dss. Fixed la 1.7 arcsec/pixel.
2) Universitatea Leicester http://ledas-www.star.le.ac.uk/DSSimage . Poate fi fixata rezolutia.
3) Skyview la Skyview.gsfc.nasa.gov. Poate fi stabilita rezolutia dar trebuie convertita de la 32 de biti la 8 biti cu HNS_REAL.

Alte servere ce ofera imagini DSS nu contin cuvintele cheie aditionale WCS si de aceea nu pot fi folosite. Pentru mai multe informatii vezi  "compatibilitatea".

Reducerea dimensiunii: Marimea fisierului FITS poate fi micsorata ulterior pana la 50% cu ajutorul HNS_REAL, convertindu-l intr-un format de 8 biti.

Filtering: Directorul folosit de programul HNSKY pentru fisierele FITS poate fi definit in SETARI. El va citi toate fisierele FITS de 8 sau 16 biti disponibile. Daca aveti mai mult de cateva sute de fisiere FITS, un fisier masca sau filtru va poate mari viteza de incarcare. Exemple: 23*45*.FIT* sau *_ORI.FIT* .

Culoare imaginilor: Culoarea imaginilor este in mod normal rosie dar  poate fi schimbata intr-una din culorile de baza RGB din meniul SETARI, submeniul CULORI

Fundal, Stralucire: Fundalul si stralucirea se pot modifica din meniul OBIECTE. Cateva imagini deep sky sunt supraexpuse si trebuie ajustate pentru a obtine detalii maxime.

Printarea: Cele mai bune rezultate sunt obtinute prin intermediul unei imprimante color. O imprimanta laser ofera rezultate mai putin satisfacatoare in timp ce detaliile mici sunt stricate de catre simularea in gri.  In anumite cazuri o harta fixa orientata catre polul nord poate imbunatatii imprimarea deoarece pixelii au forma patrata.

Compatibilitatea:  Imaginile FITS sunt foarte des utilizate in astronomie si pot contine tot felul de informatii dar, in cazul nostru contin doar o imagine. Fisierele FITS (Flexible Image Transport System - Sistem Flexibil de Transport al Imaginilor) incep cu o informatie destul de lunga care, in cazul nostru, ar trebui sa cuprinda dimensiunea imaginii, pozitia si orientarea  intr-un format WCS (World Coordinate System - Sistemul de Coordonate Mondiale).
Pentru HNSKY, fisierele FITS de 8 sau 16 biti trebuie sa contina urmatoarele cuvinte cheie WCS:

BITPIX = 8 sau 16 biti
NAXIS1 = Lungimea axei X
NAXIS2 = Lungimea axei Y
DATAMIN = Valoarea minima valida a imaginii
DATAMAX = Valoarea maxima valida a imaginii
CRPIX1 = Refpix a axei X
CRPIX2 = Refpix a axei Y
CRVAL1 = RA la Ref pix in grade zecimale
CRVAL2 = DEC la Ref pix in grade zecimale
CDELT1 = RA pixel step in grade
CDELT2 = DEC pixel step in grade
CROTA2 = Unghiul de rotatie

Aproape toate imaginile DSS contin factorii polinomiali 2x20 DSS pentru calcularea pozitiei pixelului cu o maxima acuratete. Aceste polinoame compenseaza non-linearitatea optica a placii. Acesti factori nu sunt folositi de HNSKY.


Sateliti ai lui Marte, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun

In continuare sunt enumerati satelitii de magnitudine de pana la 14 si mai mare:

Marte:        Phobos, Deimos
Jupiter:     IO, Europa, Ganymede, si Callisto
Saturn:      Mimas, Enceladus,Tethys, Dione, Rhea, Titan, Hyperion si Iapetus
Uranus:      Ariel, Umbriel, Titania si Oberon.
Neptun:     Triton.

Ei sunt desenati proportional in jurul lui Jupiter si a lui Saturn. Pentru ai obseva mai clar este nevoie de o putere de marire mai mare.  (foloseste pgup/pgdown sau optiunea auto zoom din meniul de cautare). La o asa marire, programul va activa blocarea automata. In mod normal se va "bloca" pe o pozitie fixa. Pentru a pastra obiectul in centru, foloseste prima oara functia cauta. Rutina de blocare se va fixa pe locatia acelui obiect. Imediat ce pozitia este schimbata blocarea speciala va fi pierduta.`  Puteti schimba timpul cu ajutorul tastelor F3, F4, F5, F6. In acelasi timp satelitii vor incepe sa se roteasca in jurul planetelor. Pozitia planetelor se va schimba si ea datorita miscarii pe firmament.  Daca optiunea "cauta" este folosita atunci programul se va bloca automat pe planeta pentru pasi de timp nu prea mari.

Nu toti satelitii sunt usor de observat. vezi urmatorul tabel de magnitudini limita pentru telescoape

Aici sunt mai multe informatii despre sateliti 'Soare si date despre planete & satelitii lor'




Eclipsele de Soare si de Lună

Acest program este foarte adecvat observării si studierii eclipselor de Lună si de Soare. O eclipsă de Soare are loc atunci când Pământul intră în umbra Lunii. Doar o mică parte a suprafetei Pământului va fi complet întunecată. O eclipsă de Lună are loc atunci când luna intră în umbra Pământului. În timp ce Pământul este mult mai mare decât  Luna, de asemenea si umbra sa este mai mare. Luna intreaga poate intra in umbra Pamantului. O eclipsa de luna este vizibila  de pe intreaga emisfera a Pamantului ce este in noapte.

Eclipsele de Lună în HNSKY: Când faza Lunii atinge 99.8 %, umbra si penumbra sunt desenate de program. Cercul interior (umbra) este regiune unde lumina Soarelui este blocată de Pământ. În realitate Luna se vede cu o culoare rosiatică datorită difuziei luminii Soarelui în atmosfera Pământului. Cercul exterior este penumbra, regiune în care Luna se vede putin mai slabă decât de obicei. Doar dacă cel putin jumătate din discul Lunii intră în penumbră se observă schimbări.  Vezi  de asemenea remarci la Acuratetea programului



Eclipsele de Soare în HNSKY: Luna va acoperi Soarele.


Exemple  de eclipse de Lună:

-  2000-1-21, 4:44 UTC

-  2000-7-16, 13:56 UTC


Exemple  de eclipse de Soare:

-  1999-8-11, 10:35 UTC  positia este de 10 grade est, 48.6 grade nord. Eclipsa totala. (Germany)

-  2001-6-21, 12:54 UTC, positia este de 20 grade est, 12.4 grade sud, Eclipsa totala. (Angola/Zambia)



History si future of this program

History:

Release HNSKY 1.0,  februarie 1998.
Release HNSKY 1.1,  martie 1998, Cuprinde planetele
Release HNSKY 1.2,  iunie 1998, Reprezinta o foarte buna versiune pentru comete si asteroizi.
Release HNSKY 1.201,iunie 1998, Hair cross si center la mouse pointer added.
Release HNSKY 1.202,iunie 1998, S-a schimbat functia butonului drept al mouse-ului.
Release HNSKY 1.21, iunie 1998, Inbunatatiri.
Release HNSKY 1.22, iunie 1998, Inbunatatiri.
Release HNSKY 1.23, iunie 1998, Inbunatatiri. Mouse-ul avea un indicator de pozitieMouse position indicator. Right mouse button search.
Release HNSKY 1.24, iunie 1998, More star names added. Mouse search restricted to displayed obiecte
Release HNSKY 1.25, iulie 1998, SAO file updated with new version de la ADC centrum. Small improvements.
Release HNSKY 1.26  august 1998, Sateliti of Saturn included, Small improvements.
Release HNSKY 1.27  august, septembrie 1998, improved rise si set time, correction moon magnitude si SAC baza de date.
Release HNSKY 1.30, septembrie 1998, constelatii si boundaries.
Release HNSKY 1.31, octombrie 1998, night vision introduced.
Release HNSKY 1.32, octombrie 1998, error 207 solved, menu reorganised. Several small changes.
Release HNSKY 1.33, noiembrie 1998, error in alphanumeric data of sun/moon corrected.
Release HNSKY 1.34, decembrie 1998, lunar eclipse added, internal fine tuning.
Release HNSKY 1.35, decembrie 1998, correct length, width si orientation of deepsky obiecte shown.
Release HNSKY 1.36, decembrie 1998, PPM star baza de date added. Magn comets. Small correction leap ani.
Release HNSKY 1.37, ianuarie 1999, Magn comets. Small correction leap ani.
Release HNSKY 1.38, ianuarie 1999, Font changed, Small improvements.
Release HNSKY 1.39, ianuarie 1999, Three versions of SAC baza de date, font size adjustable.
Release HNSKY 1.40, ianuarie 1999, Added deepsky contour option. Improved pentru hi si low color drivers.
Release HNSKY 1.41, aprilie   1999, Bayer star designations added. Scroll bar pentru selecting obiecte.
Release HNSKY 1.50, aprilie   1999, Sateliti of Marte, Uranus si Neptun included. mare internal reorgn.
Release HNSKY 1.60, iunie    1999, Support pentru GSC catalog.
Release HNSKY 1.61, septembrie 1999, Last windows 3.1 edition.
Release HNSKY 2.00, octombrie 1999, Win 95/98/NT version.
Release HNSKY 2.01, Nov/decembrie 1999, Win95 hints, deepsky description.
Release HNSKY 2.02, decembrie 1999, direct move to north, south, east, west si zenith.
Release HNSKY 2.03, ianuarie 2000, improved obiect menu.
Release HNSKY 2.04, martie   2000, D32 files, CCD measuring frame. 2000 plus baza de date
Release HNSKY 2.05, aprilie   2000, USNO star baza de date access, improved editor, syntax check. Adjustable databases names.
Release HNSKY 2.06, iulie    2000, Steve Coe's deepsky baza de date.
Release HNSKY 2.07, octombrie 2000, New color menu, DDE, many small improvements



The latest version can be downloaded de la my web page.


Future ?  Depends on my time si your reaction.



KGlosar


BN: Bright Nebula - Nebuloasă strălucitoare.
GX: Galaxie.
GC: Globular cluster - Roi globular.
OC: Open Cluster - Roi Deschis.
PN: Planetary Nebula - Nebuloasă planetară.
DN: Dark nebula - Nebuloasă obscura.
CL+NB: Cluster with Nebulosity - Roi cu nebulozitate.
GALCL: Galaxy cluster - Roi galactic.

Aberatie: Un efect cauzat de miscarea Pământului ce schimbă usor pozitia stelelor. Acestea au tendinta de a se deplasa în aceeasi directie ca si Pământul. Acest efect ar fi foarte vizibil dacă Pământul s-ar deplasa cu o viteză apropiată de cea a luminii. Dar Pământul se miscă mult mai încet iar efectul se produce numai într-o directie si doar de maximum 20 secunde de arc. Va afecta toate obiectele într-o singură directie si este irelevant pentru cartografiere.

Asteroid: Un corp ceresc mic si stâncos ce se miscă pe o orbită eliptică in jurul Soarelui. Sunt mult prea mici pentru a avea atmosferă. Mai poarta denumirea si de planete mici (minor planet).

Minute si secunde de arc: Un cerc complet are 360 de grade. Există 60 de minute (notate 60') de arc într-un grad. Există 60 de secunde (notate 60") de arc într-un minut de arc.

Astronomical Unit - Unitate Astronomică (UA). Aproximatv egală cu distanta medie Pământ-Soare, care este de 150 000 000 km sau 93,000,000 mile. Formal, UA este de fapt un pic mai mică decât distanta medie de la Pământ la Soare (axa semi-majoră) deoarece reprezintă radiusul orbitei circulare de masă neglijabilă (si neperturbată de alte planete) ce are o miscare de revolutie în jurul Soarelui într-o perioadă determinata de timp. (1 UA = 149 597 870. 66 km)

Coordonate carteziene (Astronomice): sistem de coordonate în care pozitia unui obiect este dată în valori rectangulare X, Y si Z. Programul utilizează adesea acest sistem de coordonate.

Cometă: Corp ceresc înconjurat de un nor de gaz ce orbitează în jurul Soarelui. Atunci când orbitează în apropierea Soarelui se încălzesc si elibereaza gaz. Acest gaz se prezinta sub forma unei cozi îndreptate întotdeauna în sens opus Soarelui. În principal este un asteroid de gheată.

DEC, Declinatie: Un element al sistemului astronomic de coordonate utilizat de către astronomi. Declinatia, ce poate fi interpretată ca si latitudinea Pământului proiectată pe cer, este de obicei notată cu litera mică grecească d = delta si se măsoară la nordul (+) si la sudul (-) ecuatorului ceresc în grade, minute, si secunde de arc. Ecuatorul ceresc este definit ca avand declinatia zero (0) grade; nordul si sudul polilor ceresti se consideră a fi la +90 si respectiv -90 grade.

Dynamical time, DT - Timpul dinamic  vezi  ET - timpul efemeridelor.

Efemeris (plural: efemeride).  Un tabel ce inventariază date specifice ale unui obiect în miscare, în functie de timp. Efemeridele contin de obicei ascensia dreaptă si declinatia, unghiul aparent de elongatie de la Soare (în grade), si magnitudinea (strălucirea) obiectului; alte date frecvent incluse in efemeride sunt: distanta obiectelor de la Soare si Pământ (în UA), unghiul fazei, si fazele Lunii.

Ephemeris time, ET - timpul efemeridelor  O măsură uniformă a timpului, utilizată pentru calcularea obiectelor solare. A fost introdusă pentru a fi independentă de variatiile neprevăzute în miscarea de rotatie a Pământului ce formează baza timpului universal - Universal Time, UT. Diferenta dintre ET si UT a fost stabilită la valoarea 0, la începutul secolului, iar acum este de aproximativ un minut. În 1984, ET a fost înlocuit de dynamical time TD - timpul dinamic (Barycentric Dynamical Time (TDB) - timpul dinamic baricentric sau Terestrial dynamical Time (TDT) - timpul terestru dinamic sau TT. TDB si TDT diferă datorită efectelor relativiste cu aproximativ 0.0017 de secunde. Le vom denumi simplu pe amândouă DT. vezi de asemenea UTC.

vezi de asemenea subiectul: Efemeride sau timpul dinamic - dynamical time

Epocă: Punct în timp selectat ca referintă, în mod special pentru pozitiile stelelor si ale elementelor orbitale. O placă fotografică efectuată în 1978 este o referinta a pozitiilor stelelor la epoca 1978 si de asemenea la echinoctiul 1978. În timp ce miscarea coordonatelor ceresti datorate schimbărilor în axa de rotatie a Pământului se stie, pozitia lor poate fi calculata pentru anul 2000 sau echinoctiu 2000, epoca 1978. De asemenea, epoca lor poate fi recalculata pentru anul 2000, daca este cunoscuta miscarea. 

Echinoctiu: Echinoctiul J2000 (2000,ianuarie 1.5), echinoctiul B1950, echinoctiu la data curentă. Acestea sunt coordonatele pe care le percepe un observator stationar la epoca, anul 2000, 1950 sau la data curentă. Vezi de asemenea epoca, echinoctiul vernal si precesia.

Geocentric: Coordonate ce se referă la centrul Pământului. (Pozitia sa pe cer asa cum s-ar vedea din centrul Pământului.

Heliocentric: Coordonate ce se referă la centrul Soarelui.

Julian date (JD) - Calendarul Iulian Intervalul de timp în zile (si diviziuni de zi) de la amiaza meridianului Greenwich pe data de 1 ianuarie 4713 i.H. Calendarul Iulian este întotdeauna cu o jumătate de zi în urma Timpului Universal. (În trecut o zi astronomică în Europa a fost definită ca începând de la amiază si nu de la miezul noptii.) Un an Iulian are exact 365.25 zile iar un secol (100 ani) contine exact 36,525 zile si în care 1900.0 corespunde exact lui 0,5 ianuarie 1900. Acest sistem JD este frecvent utilizat în astronomie.  Acest mod de a număra zilele furnizează o serie continuă de zile si zecimale de zi, nedivizate de subdiviziuni în luni sau (leap) ani.

Anomalie medie: vezi  explicatiile de la elemente orbitale.

Planetă minoră: vezi  asteroid.

Nutatie: este o balansare a axei pământului cu o orbită de 18.6 ani. Acest efect influentează pozitia cu un maxim de 17 secunde de arc si are acelasi efect pentru toate obiectele. Nutatia obiectelor planetare este corectată pentru a da pozitia corectă la echincotiul 2000. Deci pozitiile obiectelor stelare si non-stelare va fi relativ corectă. 

Elemente orbitale:  Parametri (numere) ce determină locatia si miscarea unui obiect în jurul altui obiect. În cazul obiectelor din sistemul solar cum ar fi cometele si planetele, trebuie luate în considerare efectele perturbatoare ale multor altor planete din sistem (si nu numai ale Soarelui). Atunci când se tine seama si de acestea, apar asa numitele "osculating elements" (ce întotdeauna se schimbă pe măsura trecerii timpului si în consecintă trebuie să aibă o epocă de valabilitate bine determinată). În general sunt utilizate sase elemente pentru determinarea în mod unic a orbitei unui obiect ce orbitează în jurul Soarelui, cu un al saptelea element (epoca sau timpul, pentru care elementele sunt valabile) adăugat atunci când perturbările planetare sunt permise; initial, determinarea ("preliminară") orbitei imediat după descoperea unei noi comete sau asteroid (atunci când există foarte putine observatii) este o determinare de tip "două-corpuri", însemnând că numai obiectul si Soarele sunt luate în considerare, (bineînteles cu Pământul din punct de vedere al perspectivei de observatie) si lucrează numai cu următoarele sase elemente orbitale: data trecerii la periheliu (T) [cateodata este luata in considerare in locul anomaliei medie, M]; distantă periheliului (q), masurata in general in UA; excentricitatea orbitei (e); si trei unghiuri (pentru care trebuie specificat echinoctiul) argumentul periheliului (notat cu litera mica omega), longitudinea nodului ascendent (notat cu litera mare Omega), si inclinatia (i) orbitei in raport cu ecliptica.

Eroarea paralaxei: Eroare datorată pozitiei geografice pe Pământului a locului de observatie. In general afectează pozitia Lunei pe cer. Datorită distantelor mari dintre planete au loc numai erori foarte mici, în pricipal în pozitiile vecinilor nostri Marte si Venus.

Periheliu: Punctul unde (si când) un obiect ce orbitează în jurul Soarelui se afla la cea mai mica distanta de acesta.

Perturbatii: Anomalii ale miscărilor planetare datorate fortelor gravitationale dinte planete.

Coordonate polare: Sistem astronomic de coordonate celeste ce poate fi interpretat ca o proiectie a longitudinii/latitudinii Pământului pe cer. Cele două coordonate sunt ascensia dreaptă si declinatia. 

Precesie: O miscare înceată dar relativ uniformă a axei de rotatie a Pământului ce produce schimbări în sistemul de coordonate utilizat pentru cartografierea cerului. Axa de rotatie a Pământului nu este îndreptată în aceeasi directie datorită perturbatiilor gravitationale ce provin de la Soare si Lună (cunoscute si ca precesie lunisolară) si de la planetele mari. Aceasta conduce la o deplasare pe termen lung a eclipticii si a ecuatorului celest. În mod normal, pentru a putea avea o epocă standard, coordonatele se referă la aceasta ca la echinoctiul datei. Aceasta a fost înainte de anul Besselian 1984 B1950 = 1950, Ian. 0,9235 sau data iuliană 2433282.4235. Acum epoca iuliană J2000 = 1,5 ian 2000 TD sau 1 ian 2000 ora 12:00 în timp dinamic sau data iuliană 2451545.0. Timpul dinamic (înainte de 1984 timp emfemeris) era în 1998 cu aproximativ 64 de secunde înainte de timpul universal (TU).

Apăsati aici pentru formula de conversie a echinoctiului 1950 în 2000



RA: Right ascension - ascensia dreaptă, un element al sistemului astronomic de coordonate, ce poate fi interpretat ca si longitudinea Pământului proiectată pe cer.  Ascensia dreaptă este de obicei simbolizată de litera mică grecească a = alpha si se măsoară spre est în ore, minute, si secunde de timp de la punctul vernal. Există 24 de ore de ascensie dreaptă desi linia celei de-a douăzecisipatra ore este întotdeauna considerată ora zero.


Timpul sideral: este unghiul orar al punctului vernal, nodul ascendent al eclipticii de la ecuatorul ceresc. Miscarea zilnica a acestui punct ne ofera o masura a rotatiei Pamantului in raport cu stelele si nu cu Soarele. Timpul sideral mediu local este stabilit pornind de la timpul sideral al meridianului Greenwich plus o adaugire datorata diferentei de longitudine ( convertita in diferenta de timp sideral prin raportul zilei solare mijlocii cu ziua siderala medie inmultit cu 1.00273790935.)  Aplicand ecuatia echinoctiilor sau a nutatiei polului mijlociu al Pamantului de la pozitia medie la cea adevarata rezulta timpul sideral local aparent. Astronomii folosesc timpul sideral local deoarece corespunde cu valoarea ascensiei dreapte a astrului indicata de meridianul local.'  Topocentric: Reprezinta pozitia pe cer asa cum este vazuta din locul de observatie de la observatoarele de pe pamant. Coordonatele topocentrice difera fata de cele geocentrice prin valoarea paralaxei.

Echinoctiu vernal: Punctul pe sfera cerească unde Soarele traversează ecuatorul celest înaintând spre nord, fapt ce corespunde cu începutul primăverii în emisfera nordică si începutul toamnei în cea sudică (în cea de-a treia săptămână a lui martie).  Acestui punct îi corespund zero (0) ore de ascensie dreaptă.

UT: Universal Time - Timpul Universal. Un timp neuniform ce este cea mai bună realizare a timpului solar. Lungimea unei secunde din timpul universal nu este constantă deoarece lungimea sa efectivă medie depinde de rotatia Pământului si miscarea aparentă a Soarelui. Nu este posibil ca această lungime să fie anticipată pe timp lung. Diferentele dintre UT si DT sunt publicate în diferite anuare.

UTC: Co-ordinated Universal Time - timp universal coordonat. Ceasul nostru este bazat pe ceasuri atomice care sunt ajustate o dată sau de două ori pe an (cu un salt de 0.9 secunde sau mai putin pentru a se sincroniza cu) timpul universal - Universal Time, UT. UT se bazează pe rotatia Pământului.



Soarele, planetele si satelitii lor:


Date despre Soare

Masă (kg).............................................2.0 x 10^30 kg
Diametru (km).........................................1.4 x 10^6 km
Perioada de rotatie (durata zilei) (în zile terestre).25 (la ecuator)
Temperatura medie la suprafată .......................5800 K
Temperatura maximă la suprafată ......................7500 K
Temperatura minimă la suprafată.......................4700 K

Date despre Mercur

Masă ............................................... 3.3 x 10^23 kg
Diametru ........................................... 4878 km
Densitatea medie ....................................5420 (kg/m^3)
Distanta medie de la soare ..........................0.387 AU
Perioada de rotatie (durata zilei) (în zile terestre). 58.65
Perioada de revolutie (durata anului) (în ani terestri). 0.241
Obliquity (tilt of axis) ........................... 0 grade
Înclinarea orbitei.................................. 7 grade
Excentricitatea orbitei..............................0.206
Temperatura medie la suprafată ......................452 K
Albedo geometric vizual............................. 0.12
Componentele atmosferice: trace amounts of hidrogen si heliu
Materiale pe suprafată: .... stâncă si materiale alterate.

Date despre Venus

Masă (kg)........................................... 4.87 x 10^24 kg
Diametru (km)....................................... 12104 km
Densitatea medie ....................................5250 (kg/m^3) 
Distanta medie de la soare ..........................0.723 AU
Perioada de rotatie (durata zilei) (în zile terestre).243.0 (retrograde)
Perioada de revolutie (durata anului) (în ani terestri). 0.615 ani
Obliquity (tilt of axis) ........................... 178  (grade)
Înclinarea orbitei.................................. 3.39  (grade)
Excentricitatea orbitei..............................0.007 (grade)
Temperatura medie la suprafată ......................726 K
Albedo geometric vizual............................. 0.59
Componentele atmosferice: 96% dioxid de carbon, 3% azot, 0.1% vapori de apă
Materiale pe suprafată:..... stâncă si materiale alterate

Date despre Pământ

Masă (kg)........................................... 5.98 x 10^24 kg
Diametru (km)....................................... 12756 km
Densitatea medie ....................................5520 (kg/m^3) 
Distanta medie de la soare ..........................1.0 AU
Perioada de rotatie .................................23.93 Hours
Perioada de revolutie (durata anului) (în ani terestri).365.26 zile
Obliquity (tilt of axis) ........................... 23.4 (grade)
Înclinarea orbitei.................................. 0  (grade)
Excentricitatea orbitei..............................0.017 (grade)
Temperatura medie la suprafată ......................281 K
Albedo geometric vizual............................. 0.39
Componentele atmosferice: 78% azot,21% oxigen, 1% argon
Materiale pe suprafată:..... stâncă si materiale alterate
Sateliti: The Luna, diametru 3476 km la 384400 km distantă, perioada de revolutie 27.32 zile

Date despre Marte

Masă (kg)........................................... 6.42 x 10^23 kg
Diametru (km)....................................... 6787 km
Densitatea medie ....................................3940 (kg/m^3) 
Distanta medie de la soare ..........................1.524 AU
Perioada de rotatie (durata zilei) (în zile terestre).. 1.026
Perioada de revolutie (durata anului) (în ani terestri).1.88 ani
Obliquity (tilt of axis) ........................... 25 (grade)
Înclinarea orbitei.................................. 1.85 (grade)
Excentricitatea orbitei..............................0.093 (grade)
Temperatura medie la suprafată ......................215 K
Albedo geometric vizual............................. 0.15
Componentele atmosferice: 95% dioxid de carbon, 3 % azot, 1.6% argon
Materiale pe suprafată...............................stâncă si materiale alterate
Sateliti: Phobus si Deimos. Foarte mici

Date despre Jupiter

Masă ............................................... 1.90 x 10^27 kg
Diametru ........................................... 142800 km
Densitatea medie ........ ...........................1314 kg/m^3
Escape velocity .................................... 59500 m/sec
Distanta medie de la soare ..........................5.203 AU
Perioada de rotatie (durata zilei în ore terestre)...9.8 ore
Perioada de revolutie (durata anului) (în ani terestri). 11.86 ani
Obliquity (tilt of axis) ........................... 3.08 grade
Înclinarea orbitei.................................. 1.3 grade
Excentricitatea orbitei..............................0.048
Temperatura medie la suprafată ......................120 K (acoperită de nori)
Albedo geometric vizual............................. 0.44
Componentele atmosferice: 90% hidrogen, 10% heliu, 0.07% metan
Materiale pe suprafată:..... nici unul, planetă gazoasă.
Principalii sateliti: Io,        diametru 3630 km la  421600 km distantă, perioada de revolutie  1.77 zile
             Europa,    diametru 3138 km la  670900 km distantă, perioada de revolutie  3.55 zile
             Ganymedes, diametru 5262 km la 1070000 km distantă, perioada de revolutie  7.16 zile
             Calisto,   diametru 4800 km la 1880000 km distantă, perioada de revolutie 16.69 zile


Date despre Saturn

Masă ............................................... 5.69 x 10^26 kg
Diametru ........................................... 120660 km
Densitatea medie ........ .......................... 690 kg/m^3
Distanta medie de la soare ......................... 9.539 AU
Perioada de rotatie (durata zilei în ore terestre).. 9.539 ore
Perioada de revolutie (durata anului) (în ani terestri). 29.46 ani
Obliquity (tilt of axis) ........................... 26.7 grade
Înclinarea orbitei.................................. 2.47 grade
Excentricitatea orbitei............................. 0.056
Temperatura medie la suprafată ..................... 88 K (acoperită de nori)
Albedo geometric vizual............................. 0.46
Componentele atmosferice: 97% hidrogen, 3% heliu, 0.05% metan
Materiale pe suprafată:..... nici unul, planetă gazoasă.
Inele: 270,000 km in diametru, but only a few hundred meters thick of stâncă si ice particals.
Principalii sateliti: Tethys,  diametru 1060 km la  294700 km distantă, perioada de revolutie  1.89 zile
             Dione,   diametru 1120 km la  377400 km distantă, perioada de revolutie  2.74 zile
             Rhea,    diametru 1530 km la  527000 km distantă, perioada de revolutie  4.52 zile
             Titan,   diametru 5150 km la 1221900 km distantă, perioada de revolutie 15.94 zile
             Iapetus, diametru 1460 km la 3561300 km distantă, perioada de revolutie 79.33 zile


Date despre Uranus

Masă ............................................... 8.68 x 10^25 kg
Diametru ........................................... 51118 km
Densitatea medie ........ .......................... 1290 kg/m^3
Distanta medie de la soare ......................... 19.18 AU
Perioada de rotatie (durata zilei în ore terestre).. 17.9 ore
Perioada de revolutie (durata anului) (în ani terestri). 84 ani
Obliquity (tilt of axis) ........................... 97.9 !! grade
Înclinarea orbitei.................................. 0.77 grade
Excentricitatea orbitei............................. 0.047
Temperatura medie la suprafată ..................... 59 K (acoperită de nori)
Albedo geometric vizual............................. 0.56
Componentele atmosferice: 83% hidrogen, 15% heliu, 2% metan
Materiale pe suprafată:..... nici unul, planetă gazoasă.
Principalii sateliti: Ariel,   diametru 1153 km la  191000 km distantă, perioada de revolutie  2.52 zile
             Umbriel, diametru 1172 km la  266000 km distantă, perioada de revolutie  4.14 zile
             Titania, diametru 1580 km la  435900 km distantă, perioada de revolutie  8.71 zile
             Oberon,  diametru 1524 km la  583500 km distantă, perioada de revolutie 13.46 zile


Date despre Neptun

Masă ............................................... 10.2 x 10^25 kg
Diametru ........................................... 49528 km
Densitatea medie ........ .......................... 1640 kg/m^3
Distanta medie de la soare ......................... 30.06 AU
Perioada de rotatie (durata zilei în ore terestre).. 19.1 ore
Perioada de revolutie (durata anului) (în ani terestri). 164.8 ani
Obliquity (tilt of axis) ........................... 29.6 grade
Înclinarea orbitei.................................. 1.77 grade
Excentricitatea orbitei............................. 0.009
Temperatura medie la suprafată ..................... 48 K (acoperită de nori)
Albedo geometric vizual............................. 0.51
Componentele atmosferice: 74% hidrogen, 25% heliu, 1% metan
Principalii sateliti: Triton, diametru 2720 km la 354600 km distantă, perioada de revolutie 5.88 zile


Date despre Pluto (Obiect centura Kuiper)

Masă ............................................... 1.29 x 10^22 kg

Diametru ........................................... 2300 km
Densitatea medie ........ .......................... 2100 kg/m^3
Distanta medie de la soare ......................... 39.53 AU
Perioada de revolutie (durata anului) (în ani terestri). 247.7 ani
Obliquity (tilt of axis) ........................... 122.5 grade
Înclinarea orbitei.................................. 17.15 grade
Excentricitatea orbitei............................. 0.248
Temperatura medie la suprafată ..................... 37 K
Albedo geometric vizual............................. aproximativ 0.5
Satelit: Charon, diametru 1190 km la 19600 km distantă, perioada de revolutie 6.39 zile




Desemnarea de litere grecesti conform Bayer


Activarea în HNSKY a sistemului de denumire Bayer:

Pentru a activa denumirile Bayer, există în meniul OBIECTE o functie "NUME STELE" si in meniul ECRAN functia "Constelatii" acestea trebuind să fie amândouă activate cf1.


Sistemul de denumiri Bayer:

În anul 1603, Bayer a atribuit fiecărei stele dintr-o constelatie câte o literă a alfabetului grecesc, începând în general cu alfa pentru cea mai strălucitoare, Beta pentru următoarea, Gamma pentru cea de-a treia si asa mai departe până la Omega. În câteva cazuri ca de exemplu în Ursa Major, ordinea pozitiilor a fost preferată strălucirii. Litera grecească este urmată de numele constelatiei la genitiv.

Exemple: Alpha Lyrae, Beta Cephei.


Acesta este alfabetul grecesc:

a  Alpha     i  Iota        r  Rho 
b  Beta      k  Kappa       s  Sigma
g  Gamma     l  Lambda      t  Tau
d  Delta     m  Mu          u  Upsilon
e  Epsilon   n  Nu          f  Phi
z  Zeta      x  Xi          c  Chi
h  Eta       o  Omicron     y  Psi
q  Theta     p  Pi          w  Omega


Un alt sistem proiectat de către Flamsteed utilizează numere. HNSKY nu utilizează acest sistem. Exemple:  23 Orionis, 89 Virginis.



Abrevieri utilizate pentru pentru descrierea vizuală deepsky conform Dreyer si altii.

Descrierea vizuală a obiectelor utilizate în SAC 6.0 este preluată din NGC, de la câtiva amatori marcanti, si din numere ale revistelor Deep Sky Magazine, Astronomy magazine, Sky and Telescope Magazine si Burnham's Celestial Handbook. Descrierea este descendentă utilizând prescurtările NGC si Burnham's. HNSKY în marea majoritate a cazurilor va traduce/decodifica abrevierile. În anumite cazuri însă nu va fi posibilă traducerea lor si se va da prescurtarea originală. Abrevierile utilizate sunt cele de mai jos:


!    remarkable obiect - obiect remarcabil!!   very remarkable obiect -
             obiect foarte remarcabil
am   among - printre                      n    north - nord
att  attached - atasat                    N    nucleus - nucleu
bet  between - între                      neb  nebula, nebulosity - nebula,nebulozitate
B    strălucitor - strălucitor            P w  paired with - pereche cu
b    brighter - mai strălucitor           p    pretty - aprox.(înainte de
            F,B,L sau S)
C    compressed - condensat               p    preceding - precednd
c    considerably - considerabil          P    poor - slab
Cl   cluster - roi                        R    round - rotund
D    double - dublu                       Ri   rich - bogat
def  defined - definit                    r    not well resolved, mottled
deg  grade - grade                        rr   partially resolved - rezolvat partial
diam diametru - diametru                  rrr  well resolved - bine rezolvat
dif  diffuse - difuz                      S    small - mic
E    elongated - alungit                  s    suddenly - brusc
e    extremely - extrem                   s    south - sud
er   easily resolved - usor de rezolvat   sc   scattered - împrăstiat
F    faint - pal                          susp suspected - suspect
f    following - următorul                st   star or stellar - stea sau stelar
g    gradually - gradat                   v    very - foarte
iF   irregular figure - formă neregulata  var  variable - variabilă
inv  involved - implicat                  nf   north following
irr  irregular - neregulat                np   north preceding
L    large - mare                         sf   south following
l    little - mic                         sp   south preceding
mag  magnitudine                          11m  magnitudine 11
M    middle - mijloc                      8... magnitudine 8 si mai slabă
m    much -mult                           9...13  magnitudine între 9 si 13

Dacă nu ati avut tangentă până acum cu prescurtările utilizate de către NGC poate că vă vor fi de folos câteva exemple:

Descrieri NGC             Explicatii
214   pF, pS, lE, gvlbM   pretty faint - foarte pal, pretty small - foarte mic
                          little elongated - putin alungit
                          gradually very little brighter in the middle
           gradat foarte putin strălucitor in mijloc
708   vF, vS, R           very faint - foarte pal, very small - foarte mic
                    round - rotund
891   B,  vL, vmE         bright - strălucitor, foarte mare
          very much elongated - foarte alungit
7009  !,  vB, S           obiect remarcabil, foarte strălucitor,
          small - mic
7089  !!,  B, vL, mbM     obiect extrem de remarcabil, bright - strălucitor
               very large - foarte mare
          brighter in the middle - mult mai mare în mijloc
      rrr, stele mags   resolved - rezolvat
      13.....             stele de magnitudinde 13 si mai mică
2099  !  B, vRi, mC       obiect remarcabil, bright - strălucitor, very
                          rich - foarte bogat, much compressed - foarte
                          condensat
6643  pB,pL,E50,2 st p    pretty bright - foarte strălucitor
          pretty large - foarte mare
                          elongated in position angle 50 grade - alungit
                          în pozitia unghiului de 50 grade
                          two stars preceding - două stele



Prescurtările si pozitiile constelatiilor

Abreviere          Nume    Asc.  Dec    Genitiv
                           (Hr.)(degr.)
Şi,           Andromeda     1    39    Andromedae
Ant,             Antlia    10   -34    Antliae
Aps,               Apus    16   -80    Apodi  
Aqr,           Aquarius    23   -11    Aquarii
Aql,             Aquila    20     3    Aquilae
Ara,                Ara    17   -52    Arae  
Ari,              Aries     3    23    Arietis
Aur,             Auriga     6    42    Aurigae
Boo,             Bootes    15    32    Bootis
Cae,             Caelum     5   -39    Caeili
Cam,     Camelopardalis     6    72    Camelopardalis
Cnc,             Cancer     8    24    Cancri
CVn,     Canes_Venatici    13    42    Canum Venaticorum
CMa,        Canis_Major     7   -23    Canis Majoris
CMi,        Canis_Minor     8     7    Canis Minoris
Cap,        Capricornus    21   -20    Capricorni
Car,             Carina     8   -57    Cariane
Cas,         Cassiopeia     1    60    Cassiopeiae
Cen,          Centaurus    13   -44    Centauri
Cep,            Cepheus    22    73    Cephei
Cet,              Cetus     2    -7    Ceti  
Cha,         Chamaeleon    12   -80    Chameleontis
Cir,           Circinus    15   -68    Circini
Col,            Columba     6   -37    Columbae
Com,     Coma_Berenices    13    23    Comae Berenices
CrA,   Corona_Australis    19   -41    Coronae Australis
CrB,    Corona_Borealis    16    33    Coronae Borealis
Crv,             Corvus    12   -18    Corvi 
Crt,             Crater    11   -13    Crateris
Cru,               Crux    13   -61    Crucis
Cyg,             Cygnus    21    50    Cygni 
Del,          Delphinus    21    12    Delphini
Dor,             Dorado     5   -64    Doradus
Dra,              Draco    18    66    Draconis
Equ,           Equuleus    21     8    Equulei
Eri,           Eridanus     4   -17    Eridani
Pentru,          Fornax     3   -27    Fornacis
Gem,             Gemini     7    26    Geminorum
Gru,               Grus    22   -46    Gruis 
Her,           Hercules    17    31    Herculis
Hor,         Horologium     3   -52    Horologii
Hya,              Hydra     9   -11    Hydrae
Hyi,             Hydrus     3   -72    Hydri 
Ind,              Indus    21   -53    Indi  
Lac,            Lacerta    23    47    Lacertae
Leo,                Leo    11    18    Leonis
LMi,          Leo_Minor    10    33    Leonis Minoris
Lep,              Lepus     5   -19    Leporis
Lib,              Libra    15   -15    Librae
Lup,              Lupus    15   -42    Lupi  
Lyn,               Lynx     8    48    Lyncis
Lyr,               Lyra    19    41    Lyrae 
Men,              Mensa     6   -80    Mensae
Mic,       Microscopium    21   -36    Microscopii
Mon,          Monoceros     7    -5    Monocerotis
Mus,              Musca    12   -70    Muscae
Nor,              Norma    16   -52    Normae
Oct,             Octans    22   -85    Octantis
Oph,          Ophiuchus    17    -3    Ophiuci
Ori,              Orion     6     5    Orionis
Pav,               Pavo    19   -65    Pavonis
Peg,            Pegasus    23    20    Pegasi
Per,            Perseus     4    45    Persei
Phe,            Phoenix     1   -48    Phoenicis
Pic,             Pictor     5   -52    Pictoris
Psc,             Pisces     1    15    Piscium
PsA,   Piscis_Austrinus    22   -31    Piscis Austrini
Pup,             Puppis     8   -32    Puppis
Pyx,              Pyxis     9   -29    Pyxidis
Ret,          Reticulum     4   -60    Reticuli
Sge,            Sagitta    20    17    Sagittae
Sgr,        Sagittarius    19   -29    Sagittarii
Sco,           Scorpius    17   -36    Scorpii
Scl,           Sculptor     0   -35    Sculptoris
Sct,             Scutum    19   -10    Scuti 
Ser,      Serpens_Caput    16    11    Serpentis
Ser,      Serpens_Cauda    18   -14    Serpentis
Sex,            Sextans    10    -2    Sextantis
Tau,             Taurus     4    17    Tauri 
Tel,        Telescopium    19   -52    Telescopii
Tri,         Triangulum     2    32    Trianguli
TrA,Triangulum_Australe    16   -66    Trianguli Australis
Tuc,             Tucana    24   -64    Tucanae
UMa,         Ursa_Major    10    57    Ursae Majoris
UMi,         Ursa_Minor    15    76    Ursae Minoris
Vel,               Vela     9   -49    Velorum
Vir,              Virgo    13    -3    Virginis
Vol,             Volans     8   -69    Volantis
Vul,          Vulpecula    20    25    Vulpeculae



Web page HNSKY, ADC si CDS.


HNSKY sau "Hallo northern sky" homepage. Aici puteti descărca cea mai nouă versiune HNSKY: http://www.hnsky.org/software.htm 


SAGUARO ASTRONOMY CLUB continând baza de date deepsky SAC72: http://www.saguaroastro.org/


Bazele de date Tycho-2 si Hipparcos si GSC pot fi descărcate în format ASCII de la: Centre de Données astronomiques de Strasbourg) webpage: http://cdsweb.u-strasbg.fr/ sau Astronomical data center, la: http://adc.gsfc.nasa.gov/adc.html
Tycho-2 home page: http://www.astro.ku.dk/~erik/Tycho-2


ASP web site: http://www.aspsky.org


Pentru a descărca GSC 1.1 de pe internet: http://adc.gsfc.nasa.gov/adc-cgi/cat.pl?/catalogs/1/1220/ sau ftp://adc.gsfc.nasa.gov/pub/adc/superseded/1/1220/


Efemeride: 'Bureau of Longitudes' în Franta: http://www.bdl.fr/ephemeride_eng.html sau "Solar System Dynamics Group of JPL", adresele web fiind: http://ssd.jpl.nasa.gov/.


Efemeride ale asteroizilor: Minor Planet Center sau (MPC):  http://cfa-www.harvard.edu/iau/Ephemerides


Pagina web a U. S. Naval Observatory:  http://www.nofs.navy.mil


TDT-UT estimates de la Time Service Dept., U.S. Naval Observatory, Washington, DC: http://tycho.usno.navy.mil/systime.html